Cuvânt de înmormântare și rugăciune
Orația și rugăciunea mormântului ( Hung. Halotti beszéd és könyörgés ) este cel mai vechi text cunoscut în limba maghiară și în limba uralică scris în manuscrisul latin și datează din anii 1192-1195. Textul este cuprins în documentul f.154a din Codul de rugăciune. Există mai multe monumente scrise antice în limba maghiară din secolele 10-11, dar ele conțin numai cuvinte sau expresii maghiare individuale, iar „Discurs și rugăciune din mormânt” este prima lucrare cu drepturi depline. Din 1813, manuscrisul a fost păstrat la Budapesta , Ungaria , iar acum se află la Biblioteca Națională Széchenyi .
Importanță
Discursul și rugăciunea mormântului capătă cea mai importantă semnificație istorică, având în vedere faptul că este cea mai veche lucrare care a supraviețuit în limba maghiară și, de asemenea, cea mai veche lucrare în limba Ural , deși cuvinte individuale și chiar propoziții scurte incomplete apar în scrisele anterioare. monumente, de exemplu, în hrisovul de înființare a mănăstirii Valea Veszprem (997-1018/1109) sau înființarea hrisovului abației de la Tihany (1055).
Structura
Documentul este format din două părți: textul Euharistiei (26 de rânduri și 227 de cuvinte) și rugăciunea (6 rânduri și 47 de cuvinte). Excluzând cuvintele repetate, în text există 190 de termeni individuali maghiari. Lucrarea a fost scrisă pe baza versiunii latine, care se află în același codex. Cu toate acestea, „Tombstone speech and Prayer” este o lucrare separată care se bazează doar pe original și nu este doar o traducere.
Text
Cuvânt de înmormântare
Sermo ſup ſepulchrum. Latiatuc feleym zumtuchel
mic vogmuc. yſa pur eſ chomuv uogmuc. Menyi milotben
terumteve eleve miv iſemucut adamut. eſ odutta vola neki
paradiusum hazoa. Eſ mend paradiſumben uolov gimilcictul
munda neki elnie. Heon tilutoa wt ig fa gimilce tvl. GE
mundoa neki meret nu[m]eneyc. yſa ki nopun emdul oz gimilſ
twl. halalnec halalaal holz. Hadlaua choltat terumteve iſten
tul. ge feledeve. Engede urdung intetvinec. eſ evec oz tiluvt
gimilſtwl. es oz gimilſben halalut evec. Eſ oz gimilſnek vvl
keſeruv uola viz. hug turchucat mige zocoztia vola.
Num heon muga nec. ge mend w foianec halalut evec.
Horogu vec iſten. eſ veteve wt ez muncaſ vilagbele. eſ levn
halalnec eſ poculnec feze. eſ mend w nemenec. Kic ozvc.
miv vogmuc. Hog eſ tiv latiatuv ſzumtuchel. iſa eſ num
igg ember mulchotia ez vermut. yſa mend ozzuz iarov
vogmuc. Wimagguc uromv iſten kegilmet ez lelic ert. îmbrăţişare
iorgoſſun w neki. eſ kegiggen, eſ bulſassa mend w bunet.
Eſ vimagguc ſzen achſcin mariat. eſ bovdug michael arhanghel.
eſ mend angelcut. îmbrățișează uimaggonocerette. Eſ uimagguc
ſent peter urot. kinec odut hotolm ovdonia. eſ ketnie.
hug ovga mend w bunet. Eſ vimagguc mend ſzentucut.
hug legenec neki ſeged uromc ſcine eleut. îmbrățișează iſten iv ui-
madſagucmia bulſaſſa w bunet. Eſ zoboducha wt urdung
ildetuitvl. eſ pucul kinzotviatwl. eſ vezeſſe wt paradiſu[m]
nugulmabeli. eſ oggun neki munhi uruzagbele utot. eo
mend iovben rezet. Eſ keaſſatuc uromchuz charmul. Kir[ie e]l[eison].
Rugăciunea
Scerelmes bratym uimagg(om)uc ez ſcegin ember lilki ert.
kit vr ez nopun ez homuſ világ timnucebelevl mente.
kinec ez nopun teſtet tumetivc. hug ur uvt kegilmehel
Avraam. yſaac. iacob. kebeleben belhezie: îmbrățișare birſagnop
ivtva mend vv ſcentii ef unuttei cuzicun iov
felevl iochtotnia ilezie vvt. Eſ tivbennetuc. clamat iii. k[yrie eleison].
Literatură
- Döbrentei, Gábor: Regi magyar nyelvemlekek (I.). Buda, 1838 [1]
- Zolnai, Gyula: Nyelvemlékeink a könyvnyomtatás koráig. Budapesta 1984 [2]
- Benkõ, Lorand: Az Árpád-kor magyar nyelvű szövegemlékei. Budapesta, 1980.
- A. Molnar Ferenc: A legkorabbi magyar szövegemlekek. Olvasat, értelmezes, magyarázatok, frazeologie. Agata XVIII. A Debreceni Egyetem Bölcsészettudományi Kara, Klasszika-filológiai Tanszek. Nyelvi es Művelődéstörteneti Adattar Kiadványok 8. Debrecen, 2005
- Rugați-vă György életrajza a jezsuita.hu-n
- [Révai Miklós] Revai, Joannis Nicolai (1803). Antiquitates literaturae Hungaricae. Volumul 1 . Pestini : typis Mathiae Trattner, M. DCCC. III. 360p.
- Madas Edit (2002). Halotti bezéd = Die Grabrede . Hasonmas kiadas. Budapesta: Orszagos Szechenyi Könyvtar. [12] p. (Margaritae Bibliothecae Nationalis Hungariae)
- Töltessy Zoltán (2007). A Halotti Bezéd és Könyörgés korai közlései : szövegek betűhű átírásban és ertelmezések [Az illusztrációt Toltéssyné Szabari Cecília tervezte ; [kozread. a] Miskolci Egyetem.] Boldva ; Miskolc : Miskolci Egyetem. 84p.
- Madas Edit (2007). „A szóbeliseg es az írásbeliség határán.” În: Szegedy-Maszák Mihály (főszerk.) A magyar irodalom történetei. [unu. köt.], A kezdetektől 1800-ig . Budapesta: Gondola. 703 p.
- Horváth János: A magyar irodalmi műveltség kezdetei, Bp 1931.
- Jakubovich-Pais: Omagyar olvasókönyv, Pécs 1929.
Link -uri