Banca Națională a Republicii Kîrgîză Respublikasynyn Uluttuk bănci | |
---|---|
Locație | Kârgâzstan ,Bishkek, Bulevardul Chui, 168 |
Data fondarii | 1992 |
Președinte (Președinte) | Bokontaev Kubanychbek Keneșovici |
Valută | somn |
rezerve | ▲ 3,150 miliarde USD (oct. 2021) [1] |
Rata de bază de reducere | 14% (din 10 martie 2022) [2] |
Rata de bază la depozit | 12% (din 10 martie 2022) [2] |
site web | www.nbkr.kg |
Predecesor | Banca de Stat a Uniunii Sovietice |
Banca Națională a Republicii Kârgâze ( Kirghiz Respublikasynyn Uluttuk banks ) este o instituție juridică specială care este banca centrală a Republicii Kârgâzești și este responsabilă în primul rând de implementarea politicii monetare a țării , precum și de emiterea monedei naționale som .
Banca Națională a Republicii Kârgâz a fost creată după independența țării în 1991 de Banca Centrală a Rusiei , ea însăși un succesor al Băncii de Stat a URSS . [3] Un an mai târziu, la 6 martie 1992, Consiliul Suprem al Republicii Kârgâzstan a adoptat o Rezoluție privind transformarea Băncii de Stat a Republicii Kârgâzstan în Banca Națională a Republicii Kârgâzstan [4] . În primii ei ani, Republica Kârgâză și multe alte republici post-sovietice se bazau în primul rând pe rubla sovietică . Volatilitatea monedei și incapacitatea multor țări de a coopera în ceea ce privește politicile monetare și fiscale au determinat Banca Centrală a Rusiei să impună restricții asupra fluxului de credit și, în cele din urmă, să se retragă din uniunea monetară, care apoi s-a prăbușit. La 10 mai 1993, Republica Kârgâză a emis prima serie de som, la rata de 200 de ruble sovietice pentru 1 som kârgâz, aceste bancnote erau cunoscute ca „bancnote ale perioadei de tranziție”. În anul următor a fost emisă a doua serie de som, aceste bancnote fiind cunoscute ca „bancnote din perioada de stabilizare”. Acțiunile guvernului și ale Băncii Centrale sub formă de liberalizare a prețurilor, legi comerciale, reformă agricolă, privatizare a activelor și deschiderea pieței către comerțul exterior au determinat în cele din urmă Republica Kârgâză să depășească inflația masivă și șomajul care a afectat ambele perioade până la 1996. [5] Începând cu 1997, a fost lansată o a treia serie de somn. În 2008, primele două serii au fost retrase din circulație, în timp ce a început prima emisiune de monede, din cauza necesității de a simplifica tranzacțiile mici. Din 2009, a fost lansată a patra serie de somn. În 2018, Banca Națională a sărbătorit 25 de ani de la emiterea bancnotelor aprobând litera C subliniată ca simbol oficial al monedei som în anul precedent, precum și emiterea primei sale bancnote comemorative. [6] Litera „C” cu o linie în jos a fost aleasă de Banca Națională pentru a arăta că moneda națională este stabilă. [7]
Statutul, scopurile activităților, funcțiile și competențele Băncii Naționale sunt determinate de Constituția Republicii Kârgâzești , Legea „Cu privire la Banca Națională a Republicii Kârgâze, băncile și activitățile bancare”, precum și legislația bancară a Republicii Kârgâze. Republica Kârgâză [8] .
În conformitate cu articolul 14 din legea menționată:
Banca Națională își organizează și își desfășoară activitățile în mod independent în limitele competenței stabilite de lege [9] .
Nu este permisă amestecul organelor de stat în activitățile legitime ale Băncii Naționale. Statul garantează independența Băncii Naționale în exercitarea atribuțiilor sale. Adoptarea actelor juridice de reglementare din Republica Kârgâză care contrazic atribuțiile Băncii Naționale este interzisă.
Băncii Naționale îi este interzisă desfășurarea de activități care depășesc competența sa, prevăzută de Legea „Cu privire la Banca Națională a Republicii Kârgâze, bănci și activitatea bancară” [10] .
Un candidat pentru alegerea la funcția de președinte al Băncii Naționale este înaintat de către președintele Republicii Kârgâzești lui Jogorku Kenesh , care alege președintele băncii pentru o perioadă de șapte ani. Vicepreședinții și membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale sunt numiți de președintele Republicii Kârgâzești la propunerea președintelui Băncii Naționale. Președintele Băncii Naționale este eliberat din funcție de către Jogorku Kenesh, vicepreședinți și membri ai consiliului de administrație - de către președintele Republicii Kârgâzie [11] .
Banca Națională și Cabinetul de Miniștri al Republicii Kârgâzești interacționează în limitele competențelor lor, se informează reciproc în timp util asupra problemelor de politică economică și monetară și desfășoară consultări reciproce periodice. Banca Națională ține cont de politica economică dusă de Cabinetul de Miniștri, contribuie la implementarea acesteia, dacă aceasta nu contravine principalelor scopuri, sarcini și competențe ale Băncii Naționale. Cabinetul de Miniștri nu este răspunzător pentru obligațiile Băncii Naționale, la fel cum Banca Națională nu răspunde pentru obligațiile Cabinetului de Miniștri. Băncii Naționale îi este interzis să acorde împrumuturi și garanții Cabinetului de Miniștri, inclusiv pentru finanțarea deficitului bugetului republican, sub orice formă și în orice scop, să acorde organelor de stat, oricăror persoane fizice și juridice împrumuturi sau alte împrumuturi financiare sau asistență materială, cu excepția împrumuturilor acordate băncilor, organizații internaționale create de Republica Kârgâză împreună cu alte state în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA). Banca Națională acționează în calitate de agent financiar al Cabinetului de Miniștri al Republicii Kârgâze, inclusiv deservirea datoriei externe a Republicii Kârgâze, în condiții convenite, consiliază președintele Republicii Kârgâzești, Jogorku Kenesh, Cabinetul de Miniștri cu privire la probleme în competența sa și, de asemenea, efectuează operațiuni bancare pentru deservirea conturilor Cabinetului de Miniștri în conformitate cu legislația.
Banca Națională are dreptul exclusiv de a emite în circulație și de a retrage din circulație bancnote în moneda națională. Bancnotele și monedele sunt obligații necondiționate ale Băncii Naționale și sunt garantate cu toate activele acesteia. Banca Națională stabilește cursul oficial al somului în raport cu unitățile monetare ale altor state.
Statutul, sarcinile, funcțiile, competențele și principiile de organizare și activități ale Băncii Naționale sunt definite legal de Constituția Republicii Kârgâze și de Legea Republicii Kârgâze „Cu privire la Banca Națională a Republicii Kârgâze, băncile și activitățile bancare” din 16 decembrie 2016 Nr.206.
Scopul principal al activității Băncii Naționale este realizarea și menținerea stabilității prețurilor prin implementarea unei politici monetare adecvate [8] [12] .
Sarcina principală care contribuie la realizarea scopului activității băncii este menținerea puterii de cumpărare a monedei naționale , asigurarea siguranței și fiabilității sistemelor bancare și de plată ale republicii.
În vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite, Banca Națională își organizează și își desfășoară activitățile în mod independent, independent de autoritățile și administrația statului.
Banca Națională a Republicii Kârgâze îndeplinește următoarele funcții principale:
Consiliul Băncii Naționale este format din șapte membri. Consiliul Băncii Naționale este format din Președintele Băncii Naționale, trei dintre adjuncții săi și trei membri ai Consiliului.
Consiliul este un organ colegial. Membrii consiliului de administrație sunt numiți de președintele Republicii Kârgâze, la propunerea președintelui Băncii Naționale, pentru o perioadă de șapte ani.
Preşedinte | Kubanychbek Bokontaev |
---|---|
Vicepresedinte | Nurbek Jenish |
Vicepresedinte | Manas Zhakypov |
Vicepresedinte | Zair Chokoev |
Membru al Consiliului | Nurlanbek Sagyndykov |
Membru al Consiliului | Ainura Aibalaeva |
Membru al Consiliului | Almaz Sydykov |
Potrivit Legii „Cu privire la Banca Națională a Republicii Kârgâze, băncile și activitatea bancară”, scopul activității băncii este atingerea și menținerea stabilității prețurilor prin implementarea unei politici monetare adecvate. Pe baza scopului Băncii Kârgâzstanului, sunt determinate principalele sale sarcini și funcții. Implementarea functiilor si responsabilitatii sunt repartizate intre subdiviziunile structurale ale Bancii Nationale, care impreuna constituie structura organizatorica a acesteia.
Structura organizatorică a Băncii Naționale se bazează pe două principii principale:
- principiul validitatii structurii functionale;
- principiul dezvoltării și îmbunătățirii continue.
Principiul validității constă în faptul că toate subdiviziunile și legăturile structurale separate ar trebui să poarte o sarcină funcțională direct legată de una sau alta funcție a Băncii Naționale și să contribuie la atingerea obiectivelor acesteia.
Principiul dezvoltării și îmbunătățirii continue sugerează că structura actuală a Băncii Naționale nu este statică, se schimbă și se va schimba în funcție de schimbarea principalelor sarcini, priorități de dezvoltare, transformări economice și reforme care au loc în stat.
Pe baza condițiilor și cerințelor actuale ale economiei, în Banca Națională s-a format următoarea structură organizatorică:
Sucursale bancare | Diviziile bancare |
|
|
La data de 25 noiembrie 2015, prin hotărâre a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, a fost aprobat sigla băncii. Sigla este înregistrată la Serviciul de Stat pentru Proprietate Intelectuală și Inovare din cadrul Cabinetului de Miniștri al Republicii Kârgâzie (Kyrgyzpatent) ca marcă comercială a Băncii Naționale.
Designul logo-ului este realizat sub formă de romb și inscripția cu majuscule - „KYRGYZ BANKY”. Schema de culori a logo-ului constă din culori aurii și gri, a căror combinație simbolizează stabilitatea, fiabilitatea și creșterea constantă.
Designerul logo-ului Băncii Naționale este studioul de design „New Format” [13] .
În cataloagele bibliografice |
---|