Evaluarea componentelor portofoliului de proiecte

Evaluarea proiectelor din portofoliul de proiecte  este o analiză a proiectelor individuale pentru a compila portofoliul final de investiții al companiei, permițându-i să evalueze corect și să aloce profitabil fonduri pentru diverse proiecte și să obțină profitul maxim din aceasta.

Evaluarea componentelor

Evaluarea componentelor portofoliului de proiecte se realizează în procesul de selectare a proiectelor individuale din portofoliu în vederea comparării acestora. Informațiile despre fiecare dintre componente sunt colectate și rezumate pentru o analiză ulterioară. Datele despre fiecare dintre componente pot fi atât de natură calitativă, cât și cantitativă și provin din diverse surse din cadrul companiei.

Procesul de evaluare a componentelor include:

Pentru evaluarea proiectelor, în primul rând, este necesar:

  1. plan strategic
  2. Fișa componentelor portofoliului clasificate
  3. Elemente cheie pentru fiecare dintre componente

Metode și instrumente

Evaluarea componentelor este importantă în procesul de selectare a proiectelor într-un portofoliu, deoarece permite compararea acestora după aceleași criterii și facilitează astfel procesul de alcătuire a portofoliului final. Pentru a evalua componentele, pot fi aplicate o varietate de criterii de evaluare diferite, care reflectă diferite aspecte ale activității de afaceri. Criteriile utilizate ar trebui să permită măsurarea numerică a contribuției unui anumit proiect la atingerea obiectivelor companiei.

Exemple de criterii pentru evaluarea componentelor portofoliului:

Alegerea criteriilor de evaluare a componentelor constă în selectarea celor care sunt cel mai în concordanță cu obiectivele companiei, deoarece în viitor criteriile selectate pot fi folosite pentru a măsura mărimea beneficiului adăugat din alegerea unei componente din portofoliu.

În această etapă a managementului portofoliului de proiecte, pot fi utilizate următoarele instrumente și metode:

Model de notare

Modelele de notare conțin una dintre metodele posibile utilizate pentru evaluarea și apoi compararea componentelor. Este un model format dintr-un număr de criterii de evaluare, a căror semnificație este afișată în procente și scoruri. Semnificația totală a tuturor criteriilor de evaluare ale modelului este de 100%. Se aplică un scor fiecărui criteriu din model și este numeric egal cu 0, 5 sau 10 puncte. Punctajul pentru fiecare dintre criterii indică gradul de acceptare a acestui criteriu. Iar ponderea pe criteriu, înmulțită cu scorul de pe acesta, dă valoarea unui criteriu separat în evaluarea proiectului. Valorile criteriilor se adună la valoarea unei componente individuale, sau a unui proiect, pentru portofoliu.

Etapele creării unui model de notare:

  1. Stabilirea unei liste de criterii care se potrivesc cu obiectivele companiei,
  2. Determinarea criteriilor pentru construirea unui indicator cheie pentru evaluarea proiectului (dacă este posibil),
  3. Determinarea semnificației fiecărui criteriu,
  4. Determinarea scalei de notare a modelului (0, 5 și 10, sau 1-10, sau 1-5),
  5. Justificarea valorilor ponderilor relative și utilizarea modelului de notare selectat,
  6. Evaluarea unei componente (proiect sau mai multe) pentru fiecare dintre criterii,
  7. Înmulțirea punctajului pentru fiecare dintre criterii cu factorul de ponderare corespunzător pentru a determina valoarea finală pentru fiecare dintre criterii,
  8. Adunând totalurile pentru fiecare dintre criterii pentru a determina totalul pentru componentă,
  9. Compararea rezultatelor rezultatelor finale între componentele unui portofoliu.

Prezentarea grafică a rezultatelor evaluării

Utilizarea diferitelor materiale grafice pentru a facilita procesul de comparare a componentelor dintr-un portofoliu poate fi folosită și în evaluare. Conceptul de „reprezentare grafică” include: diagrame cu bare, diagrame cu linii, diagrame circulare și diagrame cu bule. Cele mai utilizate sunt „grilele cu două criterii” . De obicei, sunt comparate o pereche de criterii de „potrivire a beneficiilor și strategiei”.

Etapele compilării unei grile cu două criterii:

  1. Alegerea a două criterii,
  2. Evaluarea fiecărei componente pentru fiecare dintre criterii,
  3. Poziționarea fiecărei componente în grilă,
  4. Componentelor evaluate ca fiind de mare importanță li se atribuie un scor mare,
  5. Componentelor evaluate cu semnificație scăzută li se atribuie un scor scăzut.

Pentru o mai mare claritate, o grilă cu două criterii poate fi codificată cu culori. Va ajuta să arătați care set de evaluări este preferabil pentru organizație și care nu. Această reprezentare grafică este de obicei utilizată pentru a compara componentele din aceeași categorie. Acest lucru se face pentru a evita compararea proiectelor incomparabile care nu îndeplinesc obiectivele și nevoile aceleași sau similare ale companiei.

Opiniile experților

Judecățile și opiniile experților sunt de obicei folosite pentru a determina setul necesar de date necesare pentru compararea componentelor portofoliului. Este necesar să se definească relațiile dintre componente:

Rezultate

Literatură

Standardul pentru managementul portofoliului, ediția a II-a, PMI, 2008