Petrov, Valerie

Valerie Petrov
Valerie Petrov
Numele la naștere Valerie Nissim Mevorah
Data nașterii 22 aprilie 1920( 22.04.1920 ) [1] [2]
Locul nașterii Sofia , Bulgaria
Data mortii 27 august 2014( 27.08.2014 ) [2] (94 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie poet, romancier, traducător, scenarist
Ani de creativitate din 1935
Gen poem , piesă de teatru și scenariu
Limba lucrărilor bulgară
Premii Ordinul Stara Planina, clasa I
Autograf
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Valerie Nisimov Petrov (pe numele real Valerie Nisim Mevorakh ; 22 aprilie 1920  – 27 august 2014 ) a fost o prozatoare, poetă și traducătoare bulgară de origine evreiască. Academician al Academiei Bulgare de Științe (2003).

Biografie

Născut la 22 aprilie 1920 la Sofia într-o familie evrei - bulgară . Părintele Nissim Mevorah este un avocat remarcabil, specialist în dreptul familiei, avocat, persoană publică și diplomat, în 1945-1947 ambasador în Statele Unite, reprezentant al Bulgariei la ONU, autor al unei cărți despre Peyo Yavorov . Maica Maria Petrova este profesoară de franceză în gimnaziile capitalei. S-a născut la Varna , iar acolo, pe strada Slavyanskaya, Valerie și-a petrecut vacanțele [3] . În 1939, Valery Petrov a absolvit Liceul Italian al capitalei (curs de gimnaziu). După ce au fost botezați în Biserica Evanghelică din Sofia, profesorul Nissim Mevorakh și soția sa au devenit protestanți și au decis ca fiul lor să se numească Valerie Nisimov Petrov.

La vârsta de 15 ani, Valeri Petrov și-a publicat poezia „Păsările spre nord” ( bulgară: Ptitsi kjm sever ), în 1936 poeziile sale au fost publicate în jurnalul „Student’s Podem” („Decolarea elevilor”), iar în 1938 primul a fost publicată cartea „Păsările din nord”. nord” sub pseudonimul Asen Rakovsky. Pe viitor, semnează opere literare cu numele de familie al mamei sale (Petrov).

Ulterior, a creat poeziile „Palechko” („Băiat cu degetul”), „Na pt” („Pe drum”), „Juvenes dum sumus”, „Marginea mării blueto” („La marginea al mării albastre”), „Tavanski spomen” („Amintiri din pod”) și un ciclu de poezii „Tndrețea” („Tandrețea”).

În 1944, Petrov a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Sofia , de ceva timp a condus un cabinet medical.

În toamna și iarna lui 1944 , după ce Bulgaria a trecut de partea coaliției anti-Hitler, a lucrat la radioul din Sofia. În 1947-1950 a fost atașat de presă și cultural al ambasadei Bulgariei în Italia. După aceea - un scriitor profesionist. În 1945-1962. Redactor-șef adjunct al revistei satirice „Shershen” ( bulgară: Starshel ).

Autor a numeroase culegeri de poezie, dintre care poezia „Fine toamna” ( Bulg . v mekata esen ; 1960, Premiul Dimitrov ) este cea mai cunoscută. Cartea pentru copii „Five Fairy Tales” ( Bulg. Pet prikazki ) a primit o recunoaștere internațională înaltă. A tradus în bulgară colecția în patru volume de piese de teatru de William Shakespeare (1970-1974), lucrările lui Rudyard Kipling , Gianni Rodari și alții. A scris scenariul pentru patru lungmetraje, inclusiv Yo-ho-ho .

Încă din anii de școală, avea păreri de stânga și era socialist [4] . Opera sa se caracterizează printr-o orientare socială ascuțită, ironie, nerecunoașterea autorităților, respingerea așa-zisului patriotism jingoist. Indicative în acest sens sunt poeziile „Spring Walk” și „Japanese Island”. În prima dintre ele, Valery Petrov a arătat partea întunecată a vieții din Bulgaria de dinainte de război. În al doilea, a criticat filmul „Insula goală” al celebrului regizor Kaneto Shindo [5] . Valery Petrov a fost un antifascist ferm și nu a uitat niciodată de originea sa evreiască (De exemplu, „chicote evreiești”, („glume evreiești”)).

În 1991 a fost ales în a 7-a Marea Adunare Naţională a Bulgariei , care a adoptat noua Constituţie a ţării .

A fost distins cu Premiul Hristo Danov pentru contribuția sa la literatura bulgară ( 2006 ), Ordinul Sfântul Paisie din Hilendar (2007).

A murit pe 27 august 2014 la Sofia.

Note

  1. ↑ Petrov Valeri // Marea Enciclopedie Sovietică : [în 30 de volume] / ed. A. M. Prokhorov - ed. a III-a. — M .: Enciclopedia sovietică , 1969.
  2. ↑ 1 2 Waleri Petrow // Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
  3. ↑ MS, Varna, noua copie de arhivă din 3 august 2011 la Wayback Machine , 30-11-2002, link din 9 octombrie 2009
  4. ↑ Krasimir Krumov. „Societatea socialistă și Valery Petrov” (bulgară) (link inaccesibil) . Consultat la 20 ianuarie 2013. Arhivat din original la 12 decembrie 2020. 
  5. ↑ Poezia bulgară. secolul XX. - M .: Ficțiune, p. 334-342

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Site-uri tematice
Dicționare și enciclopedii