Pi 1 Ursa Major | |
---|---|
Stea | |
Date observaționale ( Epoca J2000.0 ) |
|
ascensiunea dreaptă | 08 h 39 m 11,70 s |
declinaţie | +65° 01′ 15.27″ |
Distanţă | 46,8 ± 0,2 St. al anului |
Mărimea aparentă ( V ) | 5,63 |
Constelaţie | Carul mare |
Astrometrie | |
Viteza radială ( Rv ) | –13,88 ± 0,47 km/s |
Mișcarea corectă | |
• ascensiunea dreaptă | −27,44 ± 0,31 mas pe an |
• declinaţie | +88,13 ± 0,26 mas pe an |
Paralaxa (π) | 69,66± 0,37mas |
Mărimea absolută (V) | 4,86 |
Caracteristici spectrale | |
Clasa spectrală | G1.5Vb |
Indice de culoare | |
• B−V | +0,62 |
• U−B | +0,07 |
variabilitate | Tastați BY Dragon |
caracteristici fizice | |
Greutate | 0,90 M⊙ _ _ |
Vârstă | 200 Ma |
Temperatura | 5,884± 6,8K |
Luminozitate | 0,97 L⊙ _ _ |
metalicitatea | –0,04 |
Rotație | 10,4 km/s [1] |
Parte din | Grup de stele în mișcare Ursa Major [2] |
Codurile din cataloage
IRAS 08347+6511, 2MASS J08391162+6501151, SAO 14609 , GSC 04133-01971, HD 72905, HIP 42438 , HR 3391 , GJ 311 , 1ES 0834+65.1 , PLX 2047.1 , 1RXS J083912.0+650118 , 2EUVE J0839+65.0 , AG 44+ , 65 BD + 65.0, EUVE J0839 + 65,0 , GC 11817 , GCRV 5666 , HIC 42438 , JP11 1687 , N30 2004 _ _ _ _, UBV 8155 , UBV M 14477 , UVBY98 100072905 , PLX 2047.10 , EUVE J0839 + 64,9 , PI.01 UMA , SPOCS 2720 , RX J0839.1 + 6501 1 , Gaia DR1 1092545706218403072 , Web 8162 , Gaia DR2 1092421, 3 UMa1AXG J083912+6500 , 1H 0833+654 , 2E 2018 , 2re J0839+650 , 2re J083915+650149 , Ag +65 441 , GC 11817 +650 , 2re J083915+650149 , Ag +65 441 , GC 11817+650 , 05-1 Gen 04C 91# , 05-1 Gen 04C 91# , 05-1 , Sky 4-91# 0834.7.7 +6512 , 1E 0834.8+6512 , 2E 0834.7+6511 și WISE J083911.67+650116.5 | |
Informații în baze de date | |
SIMBAD | *pi.01UMa |
Informații în Wikidata ? |
Pi¹ Ursae Majoris ( Pi¹ UMa , π¹ Ursae Majoris , π¹ UMa ) este o pitică galbenă din clasa spectrală G și aparținând secvenței principale de stele , cu o magnitudine de +5,63. Este situată la o distanță de 46,8 ani lumină de Pământ și este o stea relativ tânără de ordinul a 200 de milioane de ani. Aparține clasei de stele variabile BY Draco și luminozitatea sa variază cu o amplitudine de 0,08 magnitudini. În 1986, steaua a devenit prima stea asemănătoare soarelui care a arătat erupții cu raze X. Steaua este un membru al grupului de stele în mișcare Ursa Major , stele care se mișcă într-o singură direcție prin spațiu.
Un exces de radiație infraroșie de la stea a indicat că în sistem a existat un „ disc rămas ”. Cea mai potrivită ipoteză, andocată cu date de observație: o stea la o distanță de 0,4 UA. adică granule de nisip de 0,25 micrometri, formate din silicați amorfi sau forsterit cristalin, se rotesc. Se presupune și prezența unui al doilea inel de praf cu granule de nisip mai mari (10 micrometri) la o distanță de 16 UA. e.