Ultima femeie | |
---|---|
ital. L'Ultima Donna fr. La Derniere femme | |
Gen | dramă |
Producător | Marco Ferreri |
Producător | Edmondo Amati |
scenarist _ |
Rafael Ascona Dante Matelli Marco Ferreri |
cu _ |
Gerard Depardieu Ornella Muti Michel Piccoli Natalie Bay |
Operator | Luciano Tovoli |
Compozitor | Philip Sard |
Companie de film |
Flaminia Produzioni Cinematografiche, Les Productions Jacques Roitfeld |
Durată | 112 min. |
Țară |
Italia Franta |
Limba | limba franceza |
An | 1976 |
IMDb | ID 0075364 |
Ultima femeie ( italiană : L'Ultima Donna , franceză : La Dernière femme ) este un film regizat de Marc Ferreri. Nominalizat la un premiu Cesar .
Nu se înțelege cu soția sa sub același acoperiș, inginerul Gerard preferă să ducă un stil de viață liber. Din cauza crizei de la întreprindere, aceasta este redusă. Rămâne cu un fiu mic, pe care preferă să aibă grijă de el, nevrând să-l dea soției sale feministe. Luând copilul de la grădiniță, o întâlnește pe dădaca sa Valerie, de care devine apropiat împotriva voinței sale. Valerie se mută în apartamentul lui Gerard și fac dragoste incontrolabil. Copilul participă și la divertisment sexual. Valerie este nemulțumită că Gerard este preocupat doar de el însuși și de satisfacerea dorințelor sale carnale. La o femeie, instinctele materne față de copil se trezesc treptat. Ea devine sfidător rece în pat și, arătând spre penisul partenerului ei, spune: „Fără el, nu ești nimic”. Gerard încearcă să caute alinare din partea, ceea ce nu face decât să agraveze situația. O bate cu sânge pe Valerie, dar ea îi rămâne rece cu el. Păzindu-și cu zel independența, răzvrătindu-se împotriva supunerii sclave față de instincte, Gerard se hotărăște asupra unui act disperat. Se castrează cu un cuțit electric.
Marco Ferreri | Filme de|
---|---|
anii 1960 |
|
anii 1970 |
|
anii 1980 |
|
anii 1990 |
|