Partidul Liberal Progresist (Bulgaria)
Partidul Liberal Progresist ( Partidul Liberal Progresist Bulgar , abreviat PLP ) este un partid politic care nu mai există în Bulgaria .
Istorie
Partidul a fost fondat în 1884 de către Drăgan Țankov și asociații săi, care s-au desprins de Partidul Liberal (mai târziu Partidul Popular Liberal și Partidul Radoslavist s-au desprins de acesta). Partidul Progresist Liberal a fost pro -rus în orientarea sa [1] . La alegerile din 1894, membrii săi au reușit să obțină opt din cele 167 de locuri și a păstrat același număr la alegerile din 1899. În 1901, PLP a devenit cel mai mare partid, câștigând 40 din 164 de locuri [2] . A rămas cel mai influent partid chiar și după alegerile din 1902, lăsând în urmă 89 de locuri, dar a suferit o înfrângere zdrobitoare chiar anul următor, iar deputații săi au rămas cu șase locuri.
La alegerile din 1908, partidul a reușit să câștige doar trei locuri. La alegerile din 1911 pentru Adunarea Constituțională a Bulgariei, PLP a câștigat în alianță cu Partidul Popular, trecând cu acesta pe o singură listă electorală și câștigând 342 din 410 locuri [3] . Alianța politică a continuat la alegerile parlamentare din acel an și a câștigat 190 din 213 locuri, dintre care PLP a câștigat 91 [4] . În 1911, Drăgan Țankov a murit și a fost succedat în funcția de lider al partidului de Stoyan Danevu , care a servit ca prim-ministru al Bulgariei timp de puțin peste o lună în vara anului 1913.
La alegerile din noiembrie 1913, partidul a câștigat un singur loc, deși a câștigat încă unul în anul următor. În 1919, PLP a câștigat opt locuri, pe care le-a păstrat pentru anul următor.
Mai târziu, în 1920, partidul a fuzionat cu Partidul Popular pentru a forma Partidul Progresist al Poporului Unit [5] .
Link -uri
- ↑ Leon Troțki (1980) Războaiele balcanice: 1912-1913: corespondența de război a lui Leon Troțki , Cărțile rezistenței, p484
- ↑ Nohlen, D & Stöver, P (2010) Elections in Europe: A data handbook , p384 ISBN 978-3-8329-5609-7
- ↑ Nohlen & Stöver, p376
- ↑ Nohlen & Stöver, p385
- ↑ Despre Atanas Burov Arhivat 17 iulie 2013. Atanas Burov
 În cataloagele bibliografice |
|---|