Rezoluția 1029 a Consiliului de Securitate al ONU

Rezoluția 1029 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite  (cod S/RES/1029), adoptată la 12 decembrie 1995, cu referire la rezoluțiile anterioare privind Rwanda, inclusiv rezoluția 872 (1993), rezoluția 912 (1994), rezoluția 918 (1994), rezoluția 925 ( 1994), rezoluția 955 (1994), rezoluția 965 (1994), rezoluția 978 (1995) și rezoluția 997 (1995), Consiliul a prelungit în cele din urmă mandatul Misiunii de asistență a Națiunilor Unite în Rwanda (UNAMIR) până la 8 martie 1996 și a ajustat mandatul său [1] .

S-a remarcat că elementele vechiului regim făceau încă pregătiri militare și incursiuni în Rwanda și că țările vecine ar trebui să ia măsuri pentru a preveni acest lucru, iar adoptarea Rezoluției 1013 (1995) a fost salutată în acest context. Rwanda trebuie să ofere o atmosferă de încredere pentru întoarcerea în siguranță a refugiaților. Guvernul din Rwanda a fost lăudat pentru eforturile sale de a promova pacea, securitatea, reconstrucția și reconstrucția în țară.

În urma prelungirii definitive a mandatului UNAMIR până la 8 martie 1996, condițiile actuale au impus ca mandatul acesteia să fie ajustat după cum urmează:

(a) să faciliteze întoarcerea în siguranță a refugiaților;
(b) asistarea Guvernului Rwandei pentru a contribui la crearea unui climat de încredere pentru întoarcerea refugiaților;
(c) să asiste Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați și să ofere sprijin logistic;
(d) contribuie la securitatea Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda.
Secretarului general Boutros Boutros-Ghali a fost apoi rugat să:

(a) reduce dimensiunea forței UNAMIR la 1.200 de soldați;
(b) reduce numărul de observatori militari, personal și alt personal de sprijin la 200;
(c) începe planificarea retragerii complete a UNAMIR;
(d) retragerea componentei de poliție civilă a UNAMIR;
(e) să exploreze posibilitatea de a transfera echipamente neletale UNAMIR pentru utilizare în Rwanda.
Asistența umanitară acordată Rwandei a fost salutată și puternic încurajată, iar Secretarului General i s-a cerut să raporteze Consiliului până la 1 februarie 1996 cu privire la retragerea UNAMIR. Rezoluția a venit pe fondul apelurilor din Rwanda de a părăsi misiunea și susține că „nu a făcut nimic pentru a preveni masacrul și ei [UNAMIR] nici măcar nu au ajutat oamenii aflați în pericol”.

Note

1. ↑ S/RES/1029 . Națiunile Unite . Preluat la 16 octombrie 2021. Arhivat din original la 16 octombrie 2021. (Rusă)

Link -uri

• Textul rezoluției