| Riza Kuli Khan Hedayat | |
|---|---|
| Persană. رضاقلیخان هدایت | |
| Data nașterii | 8 iunie 1800 |
| Locul nașterii | Teheran , Persia |
| Data mortii | 29 iunie 1871 (71 de ani) |
| Un loc al morții | Teheran , Persia |
| Țară | |
| Sfera științifică | Poveste |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Riza Quli Khan Hedayat ( persană رضاقلیخان هدایت ; născut în 1800 - d. 1871) a fost un istoric, poet și profesor persan .
Riza Kuli Khan Hedayat sa născut în 1800 în orașul Teheran . A slujit la curtea lui Nasreddin Shah ca cronicar de curte și lelebashi.
Riza Kuli Khan Hedayat, un savant remarcabil al timpului său - istoric, critic literar, lexicograf, autor al multor lucrări, inclusiv sufismul - a adus povestea evenimentelor istorice din Iran în 1856 , când cartea a fost publicată, adică o parte din opera sa dedicată Qajarilor.
Riza Kuli Khan Hedayat a murit în 1871 .
Următorul succesor al lui „Rauzat al-Safa” Mirkhond este faimosul scriitor și istoric literar iranian Riza Kuli Khan Hedayat. A scris volumele al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea, aducând cronica pe vremea lui Shah Nasir-ad-din.
În 1930, în Iran a fost publicată o altă lucrare necunoscută anterior a lui Nesevi în persan - „Nafsat al-masdur” („Sunetul fluierului vântului”) 7. Această lucrare a fost pregătită pentru publicare cu mult înainte de 1930, conform singurul, după manuscrisele pierdute ale celebrului filolog persan Riza Quli Khan Hidayat (1800-1871). 8 „Nafsat al-masdur” - memoriile autorului, conține o poveste despre nenorocirea și rătăcirile autorului după moartea lui Jalal-ad-din; povestea este plină de imagini cu ororile și suferințele locuitorilor din zonele devastate de trupele mongole. Această lucrare a fost scrisă încă din 1234/5 d.Hr. e.
Autorul cărții „Nafsat al-Masdur” Riza Quli Khan îl numește pe Nureddin Muhammad Zeyderi, presupusul secretar (munshi) al ultimului sultan Khorezmshah Jalaleddin Manguberti (1221-1231), un celebru luptător împotriva cuceritorilor mongoli. Din pacate; aproape nicio informație nu a fost publicată despre manuscrisul lucrării numite care a fost la dispoziția lui Riz Kuli Khan. Nu se știe de cine și când a fost copiată lista pe care a folosit-o, câte foi conținea și în ce scris de mână a fost scrisă. De asemenea, nu se știe unde a ajuns această listă după moartea lui Riz Quli Khan și unde se află acum.
Riza Quli Khan raportează doar că manuscrisul pe care îl are la dispoziție este o copie deformată a unei lucrări scrise cu 500 (?) de ani în urmă, pe care a găsit-o printre cărțile „cel mai drag domn, erudit (adib) și corespondent perspicac” al lui Mirza Abdullah. -Munshi Tabaristani. Pregătind acest manuscris pentru publicare, Riza Kuli Khan, potrivit lui, a fost zelos, în măsura în care a putut, să corecteze și să stabilească citirea corectă a textului său.
Am avut deja șansa să vorbim despre limba lui „Nafsat al-masdur”, grea, pretențioasă, condițional retoric. Ediția acestei surse pregătită de Riza Kuli Khan, în ciuda lucrării sale atente asupra textului, nu poate fi considerată critică științific, fie și doar din cauza defectuoasă a listei care i-a fost la dispoziția lui Riza Kuli Khan și apoi pierdută. O nouă ediție critică, așa cum subliniază pe bună dreptate Mirza Mohammed Khan Qazvini, este imposibilă până când nu se găsesc cele mai bune manuscrise ale acestei lucrări. Dar chiar și într-o astfel de perspectivă, editorul Nafsat al-Masdur își va ocupa modestul loc printre sursele despre istoria invaziei mongole.
Din câte știm, în literatura orientală a Europei de Vest, publicarea „Nafsat al-Masdur” este menționată pe scurt doar în articolul lui Masse „Riza Kuli Khan” (vol. IV al Enciclopediei Islamului, noua ed. 1936). În lucrările orientaliştilor sovietici şi europeni de vest care au ieşit din tipar după 1930; „Nafsat al-masdur” nu a fost implicat ca sursă.