Grădina cu flori roz a hanilor sau istoria Crimeei Scris în limba veche otomană . Publicat în 1811 la Istanbul . Autorul este un prinț din familia Girey Halim Gerai
Lucrarea este scrisă în proză și conține informații biografice despre patruzeci și patru de hani din Crimeea.
Cunoscutul nume al lucrării lui Halim Gerai Khan „Gulbun-i Khanan”, „Grădina de flori roz a hanilor” a fost fixat ca parte a traducerii cărții din limba turcă și a retipăririi acesteia. O traducere mai exactă, care se potrivește mai bine cu sensul originalului este The Rose Bush of the Khans .
„Acest biet sclav, petrecându-și cea mai mare parte a timpului citind cărți istorice și biografii ale profetului, tinzând să caute urmele lăsate de strămoși și smulgând firele căilor de viață ale respectaților și marilor șeici și experților în teologie, a studiat și el. biografii ale acelor hani și viziri din familia Chingizov, muguri ale căror dorințe au fost dezvăluite în Crimeea, în Bakhchisarai. Dar pentru că descendenții acestui gen de povești de viață ale strămoșilor lor nu au fost compilați, firul evenimentelor a fost întrerupt și chiar și numele unora s-au uitat din cauza pomenirii lor rare, atunci eu, conform zicalului: din tristete, moartea va veni la mine - zelul meu ma va ucide, - am inceput sa studiez biografiile lor, sunt sigur ca voi merita o rugăciune de mulțumire și voi scoate informații din poveștile despre Crimeea și tătarii lucrărilor istorice: Poveștile lui „Haider-zade”, din lucrarea istorică „Șapte planete” Riza-efendi, din lucrările istorice ale lui Kyrimi Gafuri , Khurremi Chelebi, Abdulveli-efendi și colecția lui Sheikh Mehmed-effendi, din colecția Kaysuni-z ade si Kefevi Abduljelil-efendi si de la altii la care am gasit acces. Și din aceste informații, am compilat o carte care începe cu o poveste despre Hadji Giray, care a provocat adoptarea cuvântului „Girey” ca nume de khan și prinți, și am încheiat-o cu o biografie a lui Vaht Giray, care s-a mutat în lumea eternității în 1215 (1800). Îndrăznind să acopere și să înregistreze prin reducerea stărilor minunate în stilul „Hadiq-i vuzera” („Grădinile privitorilor”) și completând cartea în luna Rabi-ul-Ahira la sfârșitul primăverii lui. fericitul 1226 (mai 1811), l-a numit „Gulbun-i Khanan” – „Turfa de trandafiri al hanilor” [1] [2] .
Autorul cărții, Halim Gerai, a fost fiul conducătorului Crimeei și a fost crescut în palatul Hanului, unde a fost educat și a avut capacitatea de a scrie poezie. Prin urmare, cunoscând istoria genului său, el a expus-o în detaliu în proză , descriind în ea viața și realizările a 44 de hani din Crimeea.
Prima ediție a „Grădina cu flori roz a hanilor sau istoria Crimeei” a avut loc în timpul vieții autorului, la Istanbul, și a fost destul de relevantă în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), imediat după ce autorul s-a întors din ciocnirile.
Tirajul mic al publicației nu a satisfăcut comunitatea tătarilor din Crimeea (care a fost forțată să se mute din Crimeea rusă), istoria patriei lor a fost solicitată, iar în 1870 cartea a fost retipărită în mai multe limbi la o dată (la urma urmei, a fost scris în limba veche otomană, iar retipărirea era deja în limbile turcă și arabă), apoi și în 1909:
Cea mai recentă ediție a „Gülbün-i hânân yahud Kırım tarihı” a avut loc deja în 2013. Aceasta este o mare lucrare de cercetare a Universității din Istanbul, în care a fost efectuat un studiu amănunțit al cărții și s-au găsit multe fapte biografice ale autorului cărții:
Lucrarea nu a fost disponibilă pentru comunitatea mondială de multă vreme (la urma urmei, a fost scrisă într-o limbă uitată și chiar într-o ediție limitată), deși multe materiale au fost citate din ea în lucrările istorice ale multor istorici turci. Așadar, în 1909, tânărul istoric savant tătar din Crimeea Ablyakim Ilmiy a reușit să transmită cititorilor opinia și istoria lui Halim Giray publicând traducerea (cu propriile adăugiri și explicații) a cărții „Gülbün-i hânân yahud Kırım tarihı” în turcă. . De atunci, mulți istorici au început să scrie și să citeze despre istoria Crimeei, prin prisma conducătorilor ei.
Și deja în 2001, Kemal Useinov și-a făcut propria traducere deja în rusă , traducerea lui Ilm Ablyakimov și, cu propriile sale explicații asupra anumitor termeni și evenimente, a luat copii ale documentelor și a ilustrat „Turfa de trandafiri al hanilor”. Din păcate, această ediție a fost și mai diferită de originală, deoarece autorul a folosit adesea materiale din lucrările lui Muhammad Reza , Abdulgaffar Kyrimi , lucrările istoricilor turci și Nikolai Karamzin în explicații .
În 2004, editura din Simferopol „Dolya” a publicat „Turfa de trandafiri a hanilor sau istoria Crimeei” cu traducerea lui Ablyakim Ilmiy [6] .
Mai târziu, problema publicării cărții a apărut, prin urmare, datorită entuziaștilor din Fondul de sprijin pentru bibliotecile din Simferopol și Crimeea, cu sprijinul Fundației Internaționale Renașterii, s-a planificat republicarea în limbile ucrainene și tătare din Crimeea, pe baza originalului. „Gülbün-i hânân yahud Kırım tarihı” [7] .