Rumkorff, Peter

Peter Rühmkorf
Data nașterii 25 octombrie 1929( 25-10-1929 ) [1] [2] [3] […]
Locul nașterii
Data mortii 8 iunie 2008( 2008-06-08 ) [4] [1] [2] […] (în vârstă de 78 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie romancier , poet , diarist , critic literar , textier , compozitor
Gen poezie , eseu și pamflet
Premii Premiul Georg Büchner ( 1993 ) premiul literar Walter Hasenklever [d] ( 1996 ) Premiul literar Kassel [d] ( 2009 ) Premiul SWR „Lista celor mai buni scriitori” [d] ( 1996 ) Scriitor din orașul Bergen [d] ( 1976 ) Premiul Annette von Droste-Hülschoff [d] ( 1979 ) Premiul Johann Heinrich Merck [d] ( 1976 ) medalie Karl Zuckmayer [d] ( 2000 ) Premiul Nicholas Bourne [d] ( 2003 ) Premiul literar Bremen ( 1980 ) Premiul Joachim Ringelnatz [d] ( 2002 ) Q79419202 ? ( 1994 )
Autograf
peter-ruehmkorf.de (  germană)
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Peter Rühmkorf ( german  Peter Rühmkorf ; 25 octombrie 1929 , Dortmund  - 8 iunie 2008 , Roseburg , Schleswig-Holstein ) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți, eseiști și parodiști germani ai perioadei postbelice, critic literar. Pseudonime folosite: Lyng, Leo Doletzki, Leslie Meier, Johannes Fontara (cu Werner Riegel), John Frieder, Hans-Werner Weber, Harry Flieder, Hans Hingst.

Biografie

P. Ruemkorf era fiul nelegitim al fiicei pastorului, profesoara Elisabeth Ruemkorf. A crescut și a absolvit gimnaziul din orașul Stade. În 1951-1957 a studiat pedagogia, studiile germane, istoria artei și psihologia la Universitatea din Hamburg . În legătură cu conflictul cu profesorii, a fost nevoit să părăsească universitatea fără a termina cursul.

Angajat în autopublicare; Împreună cu poetul și eseistul Werner Riegel, în 1951-1956 (până la moartea acestuia din urmă), P. Rümkorf a tipărit pe un hectograf revista literară Între războaie (Zwischen den Kriegen) , care a devenit o importantă recenzie critică a postbelicului. ani. Rühmkorff a fost fondatorul și unul dintre principalii autori ai revistei „Konkret” (mai târziu – „Student Courier”), care a devenit purtătorul de cuvânt al tinerei intelectualii creative progresive din Germania. În 1958-1964, scriitorul a lucrat la editura Rowohlt (Rowohlt Verlag). Apoi este un scriitor și poet independent care trăiește în Hamburg. Adesea interpretează cu poeziile și parodiile sale pe scenă, cu acompaniamentul muzicii de jazz . În 1966, P.Ryumkorf participă la Hamburg la un spectacol în aer liber (Open-Air) numit Jazz și Poezie (Jazz und Lyrik) . A primit numeroase premii și premii literare. A predat ca profesor asistent invitat la mai multe universități din Europa și America: la Austin (Texas, 1969-1970), Essen (1977), Warwick (1978), Frankfurt pe Main și Hanover (1980), New Hampshire (1983). ), Paderborn (1985-1986). În anii 1960, el acționează și ca dramaturg, creând trei piese de teatru. În 1988, a participat la Expoziția Internațională de Artă Contemporană de la Kassel documenta , în același an devenind câștigătorul Premiului Heinrich Heine al Ministerului Culturii din RDG. În 1993 a primit Premiul Georg Büchner . În 1999 a primit un doctorat onorific în filosofie de la Universitatea din Göttingen . În 2000 a primit medalia Karl Zickmayer.

P. Ryumkorf a fost membru al mai multor academii germane: Academia de Arte din Berlin, Academia Germană de Limbă și Literatură din Darmstadt, Academia Liberă de Arte din Hamburg; membru al PEN  clubului german .

Din 1964, a fost căsătorit cu psihologul Eva-Maria Tietze, care mai târziu a ocupat un post ministerial în guvernul Schleswig-Holstein.

A murit de cancer. A fost înmormântat într-un cimitir din districtul Hamburg Altona .

Creativitate

Din anii 1950, P. Ruemkorf este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul criticii literare, în care examinează problemele literaturii moderne, în primul rând poezia, precum și viața culturală și socială. Scrierile sale sunt polemice, spirituale și atent argumentate, eseurile și discursurile publice îl prezintă pe autor drept moștenitorul Iluminismului , un luptător pentru dezvoltarea cuprinzătoare a poeziei moderne și, în același timp, pentru rezolvarea problemelor politice, în special pentru drepturile individ în Germania post-nazista. P.Ryumkorf încearcă să întruchipeze principiile proclamate în operele sale critice în opere poetice. Acționând ca moștenitor creator al lui G. Heine ca textier, el demonstrează stăpânirea artistică a limbii, creează rime neașteptate, strălucește cu inteligență și joc de gândire. În presă, poetul primește poreclele „Jolly Enlightener” și „Folk Song Artist”, care spune cititorului „povesti luminate” despre Modernitate.

Compoziții

Colecții

Literatură (selectată)

  1. ↑ 1 2 Peter Rühmkorf // filmportal.de - 2005.
  2. ↑ 1 2 Peter Rühmkorf // Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
  3. ↑ Peter Rühmkorf // Kritisches Lexikon der Gegenwartsliteratur  (germană) / Hrsg.: H. L. Arnold , H. Korte - 1978.
  4. ↑ http://www.dw.de/empfindsamer-poet-peter-r%C3%BChmkorf-ist-tot/a-3399878-1