| A spus Inshallah Khan Insha | |
|---|---|
| Urdu _ | |
| Data nașterii | 1 decembrie 1752 [1] |
| Locul nașterii | |
| Data mortii | 19 mai 1817 (64 de ani)sau 1817 [1] |
| Un loc al morții |
|
| Cetățenie (cetățenie) | |
| Ocupaţie | autor , poet , scriitor |
Said Inshalla Khan Insha ( urdu انشاء اللہ خان انشاء , 1756 - 1817 ) a fost un poet și scriitor indian în limba urdu , savant de la începutul secolului al XIX-lea.
Provenea dintr-o familie aristocratică. Tatăl său era medic la curtea Mughal care a fost forțat să fugă din Delhi din cauza trupelor afgane invadatoare conduse de Ahmad Shah Abdali și s-a stabilit în Murshidabad , capitala Bengalului . Aici s-a născut Inshallah Khan. Familia sa întors la Delhi în 1760 în timpul domniei lui Padishah Shah Alam II . În 1780, viitorul poet se alătură trupelor marelui wazir și talentatului comandant mogol Mirza Najaf Khan. În timpul campaniilor militare împotriva sikhilor și afganilor, el și-a arătat darul poetic. Datorită lui Najaf Khan, a ajuns în curtea padishahului.
În 1788, după răsturnarea lui Shah Alam II de către afgani, conduși de Ghulam Kadir, Said Inshallah Khan s-a mutat la Lucknow , capitala Oud nabobdom . Aici, în 1791, l-a contactat pe Mughal Mirza Suleiman Shukoh, care și-a păstrat curtea în Lucknow. În 1798 a fost invitat la curtea lui Saadat Ali Khan II, Nawab din Audh . Cu toate acestea, la sfârșitul vieții, a căzut în disgrația domnitorului pentru glumele pe care le-a făcut pe el. Și-a încheiat zilele în sărăcie, murind în 1817.
A fost poliglot, a scris poezie în diferite limbi: urdu , turcă , persană , arabă , punjabi . A lucrat în genurile ghazal , rekhti, rubai , masnavi , katat, ogha.
Are un întârziere semnificativ de proză. Said a fost ajutat în acest sens de cunoștințele sale despre multe dialecte din hindi. Cel mai faimos este Povestea lui Rani Ketaki (Rani Ketak ki Kahane, 1803). Aceasta este povestea de dragoste a Prințului Udai Bhanu și a frumoasei Prințese Ketaku, care, depășind tot felul de obstacole fantastice (nu fără ajutorul puterilor supranaturale), își găsesc în sfârșit fericirea. „Povestea” dezvăluie o asemănare tipologică izbitoare cu poetica dastanelor : personaje dintr-un mediu social înalt, omogenitate stilistică a limbajului, caracteristici contrastante ale personajelor, o intriga aventuroasă, care este adesea sfâșiată de episoade inserate, edificare deliberată, o atmosferă de farmec. Cu toate acestea, menținând o relație cu tradiția epică, Inshallah Khan introduce noi circumstanțe și realități, adesea de origine non-indiană. Abordarea scriitorului asupra limbii era și ea nouă. El a folosit dialectul Khari-Boli, care era larg răspândit într-o mare zonă a Indiei de Nord , dar care nu devenise încă o limbă literară la acea vreme, acest dialect era la fel de înțeles pentru hinduși și musulmani. Prin urmare, Povestea lui Rani Ketaki este considerată proprietatea comună a literaturii urdu și hindi.
Cunoscut pentru o lucrare semnificativă despre lingvistica urdu - „Darya-e-latafat” din 1807, care dezvăluie gramatica și retorica urdu, studiul dialectelor din Delhi și Lucknow. Terminologia lingvistică prezentată în această lucrare este folosită și astăzi.