Neutralitatea rețelei ( NN ) este principiul conform căruia furnizorii de servicii de telecomunicații nu acordă preferință unei destinații țintă față de alta sau unei clase de aplicații (de exemplu, World Wide Web ) față de altele (de exemplu, jocuri online sau telefonie IP). Deși termenul în sine este nou, ideea sa fundamentală datează de la inventarea telegrafului la mijlocul secolului al XIX-lea. Telegramele au fost livrate în același mod, în condiții egale, fără nicio încercare de a le distinge conținutul și de a reglementa apartenența lor la una sau alta modalitate tehnică de livrare. O astfel de rețea este „neutră de la început până la sfârșit”.
Acesta este principiul conform căruia tot traficul pe Internet trebuie tratat în mod egal. [1] Traficul pe internet include toate mesajele, fișierele și datele diferite trimise pe Internet, inclusiv, de exemplu, e-mailuri, fișiere audio digitale, fișiere video digitale etc. Potrivit profesorului de la Columbia Law School, Tim Wu, cel mai bun mod pentru a explica neutralitatea rețelei este că rețeaua de informații publice va fi cea mai utilă dacă toate conținuturile, site-urile web și platformele sunt tratate în mod egal.
Există un punct de vedere că Internetul nu este neutru printre alte aplicații, deoarece implementarea politicii de cel mai bun efort oferă avantajele FTP și a altor tipuri de trafic insensibil la timp în comparație cu comunicațiile în timp real.
Principalii furnizori de conținut de internet din SUA susțin că neutralitatea rețelei este, de asemenea, o chestiune de privilegiu sau, invers, o atitudine negativă din partea furnizorilor de servicii de telecomunicații față de anumite site-uri web (cum ar fi Google ) sau anumite mărci de telefonie IP.
Într-un sistem „Internet deschis”, toate resursele și mijloacele de lucru pe Internet trebuie să fie ușor accesibile tuturor oamenilor, companiilor și organizațiilor. [2]
Susținătorii neutralității rețelei susțin că marile companii de telecomunicații încearcă să profite ilegal de pe urma investițiilor lor:
Cele mai mari companii naționale de telefonie și cablu <...> doresc să fie paznicii de internet care decid ce site-uri web sunt rapide sau lente și care nu se vor încărca deloc.
Vor să taxeze furnizorii de conținut pentru a se asigura că datele lor sunt livrate rapid către consumator. Și prin încetinirea sau blocarea serviciilor oferite de concurenții lor, aceștia își promovează propriile motoare de căutare, servicii de telefonie prin internet și streaming video. <…>
În loc de condiții de concurență echitabile pentru toată lumea, ei rezervă linii speciale pentru conținutul și serviciile lor.
Text original (engleză)[ arataascunde] Cele mai mari companii de telefonie și cablu din țară <...> doresc să fie paznicii Internetului, hotărând care site-uri Web merg rapid sau încet și care nu se vor încărca deloc.Vor să taxeze furnizorii de conținut pentru a garanta livrarea rapidă a datelor lor. Și vor să discrimineze în favoarea propriilor motoare de căutare, a serviciilor de telefonie prin Internet și a streaming video -- în timp ce încetinesc sau blochează serviciile oferite de concurenții lor. <…>
În loc de condiții de concurență echitabile, ei doresc să rezerve benzi expres pentru propriul conținut și servicii.
— Salvați internetul [3]Oponenții neutralității rețelei susțin că aceasta este inutilă și contraproductivă:
O legislație cuprinzătoare și puternică privind neutralitatea rețelei poate duce la: probleme de securitate publică și națională; la dificultățile în asigurarea protecției împotriva invaziei vieții private a cetățenilor americani; la încălcări ale calității și răspunsurilor Internetului; pentru a limita alegerea consumatorilor; interzicând fiecărui american să investească în bandă largă.
Text original (engleză)[ arataascunde] Legislația extinsă și rigidă privind neutralitatea rețelei ar putea: împiedica siguranța publică și securitatea națională; complica protecția vieții private a americanilor; erodați calitatea și capacitatea de răspuns a internetului; limitarea alegerilor competitive ale consumatorilor; și descurajează investițiile în implementarea în bandă largă pentru toți americanii. — Netcompetition [4]Suport pentru inițiativele de neutralitate a rețelei:
Opoziția față de neutralitatea rețelei vine în principal din partea marilor companii de telecomunicații, a producătorilor de echipamente de rețea și a organizațiilor de promovare a pieței libere, cum ar fi Institutul Cato .
Pe 14 decembrie 2017, Comisia Federală de Reglementare a Comunicațiilor din SUA a votat cu un vot pentru abrogarea principiului neutralității rețelei consacrat în 2015 [5] [6] .
La începutul anului 2018, Cabinetul de Miniștri al Rusiei a propus să renunțe la principiul neutralității rețelei, care oricum nu a fost susținut în Rusia. În vara anului 2018, operatorii de telecomunicații s-au adresat guvernului Federației Ruse cu o solicitare de a nu le interzice încetinirea accesului la resursele de internet [7] .