Lista regilor Sardiniei

Lista regilor Sardiniei - o listă cronologică (până la momentul purtării titlului) a numelor a 25 de monarhi (24 bărbați și 1 femeie) ai regatului Sardiniei și Corsica din 1297 până în 1720 și regatului Sardiniei din 1720 până la 1861.

După căderea Imperiului Roman de Vest, insula a devenit parte a Regatului Vandal . Împăratul Justinian I cel Mare a cucerit Sardinia în secolul al VI-lea, făcând-o una dintre cele șapte provincii ale Prefecturii Africii [1] . În secolul al VII-lea, ca urmare a încercărilor repetate ale musulmanilor de a ocupa insula, au fost înființați judecători în Sardinia , sub controlul yudexes ( lat.  iudices ), vasali de jure ai împăraților Bizanțului, conducători independenți de facto. S-au format mari moșii feudale - judecătorii din Arborea , Gallura , Cagliari , Logudoro sau Torres , care au împărțit Sardinia în patru părți [2] . S-a întâmplat ca conducătorii locali să-și asume titlul de regi ai Sardiniei, cum ar fi judeșii lui Torres Costantino I și Gonario II , sau să primească acest titlu de la împărații Sfântului Imperiu Roman, precum Barizone II de Lacon Serra , judex Arborea și Enzo . von Hohenstaufen , judex Logudoro [ 3] .

Regatul Sardiniei și Corsica ( lat.  Regnum Sardiniae et Corsicae ) a fost întemeiat cu binecuvântarea Papei Bonifaciu al VIII -lea la Roma , în Sf. Petru la 4 aprilie 1297; noul stat a fost transferat de el în posesia regilor Aragonului, care îl considerau deja feuda lor conform clauzei secrete a acordului de la Anagni din 1295 dintre regii Aragonului , Napoli , Franța și Mallorca [4] [5 ]. ] [6] . Jaime al II -lea , regele Aragonului a devenit primul rege al Sardiniei și al Corsei sub numele de Giacomo I [7] .

Abia la începutul secolului al XIV-lea, regii Aragonului au decis să cucerească insulele „acordate” lor [К 1] [8] . Au cucerit Sardinia , dar Corsica a căzut în mâna Republicii Genova . În ciuda faptului că deja în secolul al XV-lea toți monarhii Europei, cu excepția papei, inclusiv conducătorii insulei înșiși, recunoșteau doar titlul de regi ai Sardiniei, titlul de regi ai Sardiniei și ai Corsei a existat în mod oficial până în 1720 . 9] . Nu a fost singurul titlu regal dintre deținătorii săi: a fost inclus în titlul regilor Aragonului (1297-1479), după regii Spaniei (1479-1713) [K 2] . În condițiile Tratatului de la Utrecht din 1713, care a pus capăt Războiului de Succesiune Spaniolă , regatul Sardiniei și Corsica a fost cedat dinastiei Habsburgilor austrieci [10] .

Regatul Sardiniei ( lat.  Regnum Sardiniae ) a apărut în 1720, după ce șefii Casei de Savoia și ai dinastiei Habsburgilor austriece au schimbat regatele Sicilia și, respectiv, Sardinia [11] . La 17 martie 1861, în legătură cu includerea regatului Sardiniei în regatul unit al Italiei , titlul regilor Sardiniei a devenit unul dintre titlurile regilor Italiei [12] .

Deținătorii titlului de regi ai Sardiniei și Corsica și regii din Sardinia l-au purtat până la moarte, cu excepția a doi monarhi care l-au pierdut în timpul vieții: Giovanna I a Casei Barcelona a fost înlăturată de la putere [K 3] [13 ] ] , Carlo Alberto al Casei de Savoia a abdicat la tron ​​[K 4] [14] .

Regii Sardiniei

Portret Nume Părinţi Reguli Dinastie Legături
Cu pe
Regii din Sardinia și Corsica
1297-1720
[15] [16]
Giacomo I
Giacomo I
1267-1327 		Pedro al III-lea al Aragonului
+ Constanța I al Siciliei
 04/04/1297 11/05/1327
Casa Barcelona
1297-1410 		[17] [18]
Alfonso I
Alfonso I
1299-1336 		Jaime al II-lea de Aragon
+ Blanca de Anjou
 11/05/1327 27.01.1336 [19] [20]
Pietro I
Pietro I
1319-1387 		Alfonso IV al Aragonului
+ Teresa de Entenza
 27.01.1336 01/05/1387 [21] [22]
Giovanni I
Giovanni I
1350-1396 		Pedro al IV-lea de Aragon
+ Eleonora de Sicilia
 01/05/1387 19.05.1396 [23] [24]
Martino I
Martino I
1356-1410 		19.05.1396 31.05.1410 [25] [26]
Interregnum din 1410 până în 1412
Ferdinando I
Ferdinando I
1380-1416 		Juan I de Castilia
+ Eleonora de Aragon
 28.06.1412 04/02/1416
Trastamara
1412-1516 		[27] [28]
Alfonso II
Alfonso II
1394-1458 		Fernando I de Aragon
+ Eleonora d'Albuquerque
 04/02/1416 27.06.1458 [29] [30]
Giovanni II
Giovanni II
1398-1479 		27.06.1458 20.01.1479 [31] [32]
Ferdinando II
Ferdinando II
1452-1516 		Juan al II-lea de Aragon
+ Juana Enriquez
 20.01.1479 23.01.1516 [33] [34]
Giovanna I
Giovanna I
1479–1555
( nominal ) 		Fernando al II-lea de Aragon
+ Isabella de Castilia
 23.01.1516 12.04.1555 [35] [36]
Carlo I
Carlo I
1500-1558 		Filip I cel Frumos
+ Juana I cel Nebun
23.01.1516
(regent până la 12.04.1555) 		21.09.1558
Habsburgii spanioli
1516-1700 		[37] [38]
Filippo I
Filippo I
1527-1598 		Carlos V al Spaniei
+ Isabella Portugaliei
 21.09.1558 13.09.1598 [39] [40]
Filippo II
Filippo II
1578-1621 		Filip al II-lea al Spaniei
+ Ana a Austriei
 13.09.1598 31.03.1621 [41] [42]
Filippo III
Filippo III
1605-1665 		Filip al III-lea al Spaniei
+ Margareta Austriei
 31.03.1621 17.09.1665 [43] [44]
Carlo II
Carlo II
1661-1700 		Filip al IV-lea al Spaniei
+ Maria Anna a Austriei
 17.09.1665 11/01/1700 [45] [46]
Filippo IV
Filippo IV
1683-1746 		Ludovic cel Mare Delfin
+ Maria Anna de Bavaria
 15.11.1700 04.11.1713
Bourbonii spanioli
1700-1713 		[47] [48]
Carlo III
Carlo III
1685-1740 		Leopold I al Austriei
+ Eleonora din Palatinat-Neuburg
 04.11.1713 17.02.1720
Habsburgi
1713-1720 		[49] [50]
Regii Sardiniei
1720-1861
Vittorio
Amedeo II
Vittorio Amedeo II
1666-1732 		Carlo Emanuele al II-lea de Savoia
+ Maria Ioana de Nemur
 17.02.1720 09.03.1730
Casa de Savoia
1720-1831 		[51] [52]
Carlo
Emanuele III
Carlo Emanuele III
1701-1773 		Vittorio Amedeo al II-lea de Savoia
+ Anna Maria Orleans
 09.03.1730 20.02.1773 [53] [54]
Vittorio
Amedeo III
Vittorio Amedeo III
1726-1796 		Carlo Emanuele I de Savoia
+ Polixena de Hesse-Rotenburg
 20.02.1773 16.10.1796 [55] [56]
Carlo
Emanuele IV
Carlo Emanuele IV
1751-1819 		Vittorio Amedeo al III-lea de Savoia
+ Maria Antonia a Spaniei
 16.10.1796 10/06/1819 [57] [58]
Vittorio
Emanuele I
Vittorio Emanuele I
1759-1824 		10/06/1819 12.03.1821 [59] [60]
Carlo Felice
Carlo Felice
1765-1831 		12.03.1821 24.04.1831 [61] [62]
Carlo Alberto
Carlo Alberto
1798-1849 		Carlo Emanuele din Carignan
+ Maria Christina din Saxonia
 27.03.1831 23.03.1849
Casa Savoy
Carignan filiala
1720-1831 		[63] [64]
Vittorio
Emanuele II
Vittorio
Emanuele II
1820-1878 		Carlo Alberto de Carignan
+ Maria Tereza de Toscana
 23.03.1849 17.03.1861 [65] [66]

Comentarii

  1. ↑ Din momentul întemeierii regatului și până la începutul secolului al XV-lea, în ciuda faptului că titlul regilor din Sardinia și Corsica de jure aparținea regilor Aragonului, de facto insula Sardinia a fost condusă de dinastia locală a Judex Arborea, care a primit permisiunea formală de la stăpâni
  2. ↑ Doi dintre deținătorii titlului de regi ai Sardiniei și Corsicii purtau și titlul de împărați ai Sfântului Imperiu Roman - Carlo I și Carlo al III -lea .
  3. ↑ Regina Giovanna I, alias Juana I cea Nebună, a moștenit titlul de Regina Sardiniei și Corsei de la tatăl ei, Ferdinand al II-lea , dar a fost înlăturată de la putere din cauza demenței. După moartea tatălui său, în locul ei a domnit fiul său, Carlo I. În mod nominal, ea a continuat să fie considerată regina Sardiniei și Corsei până la moartea ei.
  4. ↑ Regele Carlo Alberto a fost nevoit să abdice în favoarea fiului său după înfrângerea din Primul Război de Independență al Italiei și a părăsit țara. La scurt timp după abdicare, a murit la Porto, Portugalia.

Note

  1. ↑ Nel 456 inizia l'occuoazione Vandalica che dura fino al 534 quando la Sardegna entra a far parte dell'Impero  (italiană)  (link indisponibil) . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 28 noiembrie 2013.
  2. ↑ Le scorrerie dei pirati Saraceni, il conseguente distacco dell'isola da Bisanzio, con l'inizio dell'epopea dei Giudicati  (italiană)  (link inaccesibil) . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 18 noiembrie 2014.
  3. ↑ Breve storia del Giudicato Torres, detto anche del Logudoro, che si sviluppa nella parte nord occidentale dell'isola  (italiană)  (link inaccesibil) . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 13 februarie 2015.
  4. ↑ Franco Savelli. Il meridione d'Italia - Angioino e Aragonese  (italiană) . Meridione d'Italia. Dai Romani ai Savoia . Сronologia.leonardo.it.
  5. ↑ Alessandra Bartolomei Romagnoli. Le bolle di Celestino V cassate da Bonifacio VIII  (italiană) . Archivum Historiae Pontificiae. T. 30 . Books.google.ru.
  6. ↑ Alessandra Cioppi. Corona d'Aragona e Regnum Sardiniae nella seconda metá del Trecento  (italiană) . Strategia de invincibilitate . isem.cnr.it.
  7. ↑ Nel 1323 inizia l'occupazione aragonese, fieramente contrastata dall'ultima resistenza del giudicato d'Arborea  (italiană)  (link indisponibil) . Povestea: l'occupazione catalano aragonese . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 13 februarie 2015.
  8. ↑ Breve storia del Giudicato d'Arborea, che si sviluppa nella parte centro occidentale dell'isola e che contrastera le pretese sulla Sardegna del Regno d'Aragona  (italiană)  (link inaccesibil) . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 13 februarie 2015.
  9. ↑ Percorso storico del Colle di Bonaria e origini dello stato Italiano  (italiană) . Radiomarconi.com.
  10. ↑ Nel 1479 si passa dalla dominazione aragonese a quella spagnola, che si prolunga fino al 1713  (italiană)  (link inaccesibil) . Povestea: l'occupazione catalano aragonese . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 13 februarie 2015.
  11. ↑ Fara Misuraca, Alfonso Grasso. [ http://www.ilportaledelsud.org/1713.htm La Sicilia di Vittorio Amedeo II di Savoia ed il Vicereame austriaco]  (italiană) . Le pagina di story . Brigantino - Il Portal del Sud.
  12. ↑ Nel 1713 la Sardegna passa agli Ausburgo, che nel 1720 la cedono ai Savoia  (italiană)  (link inaccesibil) . La storia di regno di Sardegna . Lamia Sardegna. Arhivat din original pe 6 ianuarie 2015.
  13. ↑ Franco Savelli. Giovanna di Castiglia „la Pazza”. Il tempo di Isabella di Castiglia, Federico II d'Aragona, Filippo "il Bello", Carlo V.  (italiană) . La Spagna del XV-XVI sec . Storiacheracconta.it.
  14. ↑ Carlo Alberto di Savoia  (italiană)  (link inaccesibil) . Dizionario di storia moderna e contemporanea . Pbmstoria.it. Arhivat din original la 30 octombrie 2013.
  15. ↑ Libro d'Oro della Nobilta Mediterranea. Bellonidi (Aragonesi)  (italiană) . Genealogie delle famiglie nobili del Mediterraneo . Genmarenostrum.com.
  16. ↑ Libro d'Oro della Nobilta Mediterranea. Trastamara (Aragonesi). Case sovrani di Aragona, Napoli, Sardegna e Sicilia  (italiană) . Genealogie delle famiglie nobili del Mediterraneo . Genmarenostrum.com.
  17. ↑ Giàcomo II conte-re di Catalogna-Aragona (Giacome I come re di Sicilia), detto il Giusto (sp. Jaime el Justo)  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  18. ↑ Giacomo II di Catalogna-Aragona  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1932) . Treccani.it.
  19. ↑ Alfònso IV il Benigno (sp. el Benigno) re di Aragona, III come conte di Catalogna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  20. ↑ Alfonso Grasso. [ http://www.ilportaledelsud.org/alfonsoI.htm L'ascesa di Alfonso d'Aragona detto il Magnanimo (1396 - 1458)]  (italiană) . Le Pagine di Story . Brigantino. - Il Portal del Sud.
  21. ↑ Pietro IV re di Aragona, III di Catalogna, detto il Cerimonioso  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  22. ↑ Fabrizio Alias. Il Regno di Sardegna dalla conquista catalano-aragonese al Parlamento di Pietro IV (1323-1355)  (italiană) . Sardegnamediterranea.it.
  23. ↑ Giovanni I re d'Aragona  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1932) . Treccani.it.
  24. ↑ Juan I de Aragon. Rey de Aragyn, Mallorca, Valencia și Cerdeca și Cyrcega Conde de Barcelona, ​​​​Rosellyn y Cerdaca  (spaniolă) . Articulos. Literarii . Altoaragon.org.
  25. ↑ Martino I il Vecchio re d'Aragona e II di Sicilia  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  26. ↑ Salvatore Tramontana. Martino II d'Aragona (Martino il Vecchio), re di Sicilia (Martino I re d'Aragona)  (italiană) . Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 71 (2008) . Treccani.it.
  27. ↑ Fernando I de Aragon. Rey de Aragyn, Mallorca, Valencia, Cerdeca și Cyrcega și Sicilia. Conde de Barcelona, ​​​​Rosellyn, Cerdaca și Ampurias  (spaniolă) . Articulos. Literarii . Altoaragon.org.
  28. ↑ Ferdinando I, re d'Aragona a di Sicilia.  (italiană) . Gazzettino.  (link indisponibil)
  29. ↑ Ruggero Moscati . Alfonso V d'Aragona, re di Sicilia, re di Napoli  (italiană) . Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 2 (1960) . Treccani.it.
  30. ↑ Alfònso V il Magnanimo re di Aragona, IV come conte di Catalogna, I come re di Napoli  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  31. ↑ Juan al II-lea de Aragon. Rey de Aragyn y de Navarra, Valencia, Mallorca, Cerdeca y Cyrcega y Sicilia  (spaniolă) . Articulos. Literarii . Altoaragon.org.
  32. ↑ Juan II de Aragón y Navarra  (spaniol) . buscabiografias.com.
  33. ↑ Giampiero Brunelli. Ferdinando II d'Aragona, re di Napoli  (italiană) . Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 46 (1996) . Treccani.it.
  34. ↑ Ferdinando al II-lea d'Aragona re di Napoli, detto Ferrandino  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  35. ↑ Nino Cortese . Giovanna la Pazza, regina di Castiglia  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1933) . Treccani.it.
  36. ↑ Giovanna la Pazza regina di Castiglia  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  37. ↑ Carlo V (I come re di Spagna, II d'Ungheria e IV di Napoli)  (italiană) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  38. ↑ Massimo L. Salvadori . Carlo V  (italian) . Enciclopedia dei ragazzi (2005) . Treccani.it.
  39. ↑ Silvia Moretti. Filippo II, re di Spagna  (italiană) . Enciclopedia dei ragazzi (2005) . Treccani.it.
  40. ↑ Filippo II re di Spagna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  41. ↑ Angela Valente. Filippo III Re di Spagna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1932) . Treccani.it.
  42. ↑ Filippo III Re di Spagna  (italiană) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  43. ↑ Angela Valente. Filippo IV Re di Spagna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1932) . Treccani.it.
  44. ↑ Filippo IV Re di Spagna  (italiană) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  45. ↑ Antonio Ballesteros și Beretta . Carlo II Re di Spagna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1931) . Treccani.it.
  46. ↑ Carlo II Re di Spagna  (italiană) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  47. ↑ Nino Cortese. Filippo V Re di Spagna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1932) . Treccani.it.
  48. ↑ Filippo V Re di Spagna  (italiană) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  49. ↑ Carlo VI imperatore  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  50. ↑ Arturo Carlo Jemolo . Carlo VI imperatore  (italian) . Enciclopedia Italiana (1931) . Treccani.it.
  51. ↑ Vitttorio Amedèo I duca di Savoia  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  52. ↑ Carlo Morandi . Vittorio Amedeo I  (italian) . Enciclopedia Italiana (1937) . Treccani.it.
  53. ↑ Carlo Emanuèle III di Savoia re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  54. ↑ Francesco Cognasso . Carlo Emanuèle III di Savoia re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1931) . Treccani.it.
  55. ↑ Vitttorio Amedèo III re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  56. ↑ Vittorio Amedeo al III-lea  (italiană) . Lavenaria.it.  (link indisponibil)
  57. ↑ Giusepe Locorotondo. Carlo Emanuele IV di Savoia, re di Sardegna  (italiană) . Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 20 (1977) . Treccani.it.
  58. ↑ Francesco Cognasso. Carlo Emanuele IV di Savoia, re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedia Italiana (1931) . Treccani.it.
  59. ↑ Vitttorio Emanuèle I re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  60. ↑ Vittorio Emanuele I di Savoia  (italiană) . Biografie online.
  61. ↑ Carlo Felice duca del Genevese poi re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  62. ↑ Carlo Felice  (italian) . Dizionario di Storia (2010) . Treccani.it.
  63. ↑ Carlo Alberto re di Sardegna  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  64. ↑ Giuseppe Talamo . Carlo Alberto, re di Sardegna  (italiană) . Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 20 (1977) . Treccani.it.
  65. ↑ Vittorio Emanuèle II ultimo re di Sardegna, primo re d'Italia  (italiană) . Enciclopedie online . Treccani.it.
  66. ↑ Sergio Parmentola. Vittorio Emanuele II, re d'Italia  (italiană) . Enciclopedia dei ragazzi (2006) . Treccani.it.

Link -uri

Literatură

Vezi și