Hasapidis, Aristidis

Aristidis Hasapidis ( greacă: Αριστείδης Χασαπίδης ; 3 ianuarie 1875 , Rendina, domnul Karditsa  - 1941 , Atena ) - general locotenent al armatei elene . Marcat de istoriografie în ultima etapă a campaniei din Asia Mică a armatei grecești. Șeful Statului Major General grec în perioada 1935-1936.

Biografie

Aristidis Hasapidis s-a născut la 3 ianuarie 1875 în satul tesalian Rendina, pe atunci încă sub control otoman [1] . Regiunea a fost ocupată de armata greacă când Aristdis avea 6 ani.

Aristidis Hasapidis a intrat în armata greacă ca voluntar la 7 octombrie 1896. Subofițer a luptat în războiul greco-turc (1897).

După război, a intrat la școala de subofițeri, pe care a absolvit-o la 26 iulie 1906 cu gradul de sublocotenent de artilerie [1] [2] .

A fost avansat locotenent în 1912 și a luptat în războaiele balcanice (1912-1913) ca comandant de companie în Regimentul 10 Infanterie, Divizia 3 Infanterie [1] [2] [3] .

A fost promovat căpitan în 1913 și maior în 1916 [2] .

După intrarea oficială a Greciei în Primul Război Mondial , în 1917, a fost ofițer operațional al Diviziei 9 Infanterie . În 1918 a fost avansat locotenent colonel și numit șef de stat major al Diviziei 2 Infanterie . A rămas în acest post pentru următorii 4 ani, atât în ​​campania ucraineană (1919) , cât și în cea din Asia Mică (1919-1922) a armatei grecești [1] [2] .

Ca ofițer de stat major al diviziei, a luat parte la cea mai mare bătălie a acestui război, învingător pentru armele grecești de la Eskisehir , și la bătălia ulterioară de la Ankara (1921), întreruptă de armata greacă din cauza lipsei de rezerve și muniție. . Fața a înghețat timp de un an.

Guvernul monarhist grec nu a găsit o soluție diplomatică pentru securitatea populației grecești din Ionia , dar din motive politice a menținut o linie lungă de front, a cărei apărare armata nu a fost în măsură să o asigure. Frontul a fost spart un an mai târziu. „Toți analiștii militari și politici cred că motivul descoperirii a fost lipsa de forțe pentru un front de 800 km lungime”. Chiar și acolo unde densitatea era mai mare, între diviziuni existau tronsoane neprotejate de 15-30 km [4] :159 . Ofensiva turcă a început în noaptea de 25/12 pe 13/26 august 1922. Turcii au reușit fără prea multe dificultăți să se bage în locația dintre diviziile 1 și 4 grecești [4] :174 .

Pe 14 august, a doua zi după începerea ofensivei turce, ofițerul de stat major Aristidis Hasapidis a condus un contraatac de succes al diviziei a 2-a în sectorul orașului Usak , ia forțat pe turci să se retragă și a reocupat orașul Ordnadzha.

În timpul retragerii ulterioare a armatei grecești în Marea Egee și pe coastă, el a servit ca șef de stat major al Grupului de Divizii de Sud, generalul-maior A. Frangos [1] .

Cu această ocazie , S. Gonatas scrie:

„S-a primit un ordin al armatei de a încredința generalului-maior A. Frangos comanda tuturor diviziilor corpurilor 1 și 2, după capturarea comandanților acestora. Cu condiția ca sediul diviziei a 2-a să devină cartierul general al grupului, întrucât, conform legăturii armatei, Skylakkakos, doar cartierul general al diviziei a 2-a, sub conducerea lui A. Hasapidis, funcționează normal și cu calm”.

[5] .

După evacuarea unui grup de divizii ale generalului Frangos din Asia Mică , locotenent-colonelul Khasapidis s-a alăturat imediat revoltei armatei , devenind din nou șeful de stat major al Corpului I și membru al Comitetului Revoluționar, format din 12 ofițeri [6] : 386 , sub conducerea colonelului S. Gonatas. Comitetul a cerut demisia guvernului lui P. Protopapadakis și abdicarea regelui Constantin [2] .

Promovat colonel în 1923 și general-maior în 1928, Aristidis Khasapidis a servit ca comandant de divizie al diviziilor a 10-a și a 8- a și comandant al Corpului II al armatei [2] .

A fost promovat general-locotenent în 1934, preluând funcția de șef al Statului Major General al Armatei în martie 1935 și a rămas în acel post până la demisia sa în iulie 1936 [2] [6] :512 .

Generalul-locotenent Khasapidis a murit în 1941, la începutul triplei ocupații germano-italiano-bulgare a Greciei [2] [7] .

Absolvirea din 2005 a școlii de subofițeri a fost numită „Clasa general-locotenent Aristidis Hasapidis” [7] .

Link -uri

1. ↑ 1 2 3 4 5 _ Τόμος Στ′: Σαράντα Εκκλησίαι - Ώχρα  (neopr.) . - Atena, 1930. - S. 643.
2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 αντιστράτηγος χασαπιδης αριστειδης του γεωργιου, αμ 5440. // = El: συνοπττκή ιστελία του γενικ– ε ε ιστελία του γενικκ ε ε ιστελία του γενικκ ε ε ιστελεία του γενικκ ε ε ιστελεία του γενικκ ε ε ιστελεία του  γενικ . - Atena: Direcția de Istorie a Armatei, 2001. - P. 156.
3. ↑ Η Μαχη Του Κιλκισ-Λαχανα | Ελληνικο Ημερολογιο (link inaccesibil) . Data accesului: 14 decembrie 2015. Arhivat din original pe 22 decembrie 2015. (nedefinit) 
4. ↑ 1 2 _
5. ↑ Γενικό Επιτελείο Στρατού - ΣΤΡΑΤΗΓΟΣ ΑΡΙΣΤΕΙΔΗΣ ΧΑΣΑΠΙΔΗΣ
6. ↑ 1 2 Τριαντάφυλος A. Γεροζήσης, Το Σώμα των αξιωματικών και η θέση του στη σύγχρονη Ελληνική), κκινω1 - Δωδώνη, ISBN 960-248-794-1
7. ↑ 1 2 Google (link nu este disponibil) . Preluat la 2 aprilie 2016. Arhivat din original la 16 ianuarie 2018. (nedefinit)