1972 Campionatul Mondial de curling masculin
Al 14 -lea Campionat Mondial de curling între bărbați a avut loc în orașul Garmisch-Partenkirchen ( Germania ) în perioada 19-21 martie 1972 . Pentru a doisprezecea oară, Echipa Canada a devenit campioană .
Formatul concursului
Opt echipe au participat la al paisprezecelea turneu (din următorul campionat au fost zece) - echipele Scoției , Canada , SUA , Suedia , Elveția , Norvegia , Franța și Germania . Prima rundă a turneului a constat în 7 runde, după care cele mai bune patru echipe au intrat în 1/2 finală, câștigătoarele semifinalelor au trecut în finală.
Formațiile echipei
( săriturile sunt cu caractere aldine)
Turneu
Turneu de grup
Runda 1
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
unsprezece
|
Elveţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
6
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Scoţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
7
|
Germania
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Franţa
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
7
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
6
|
|
Runda 2
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Scoţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
5
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
3
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
unsprezece
|
STATELE UNITE ALE AMERICII
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
unu
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Elveţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
zece
|
Norvegia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
patru
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Germania
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
7
|
Franţa
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
6
|
|
Runda 3
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Germania
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
9
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
3
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Scoţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
6
|
Franţa
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
opt
|
Norvegia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
7
|
|
Runda 4
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Scoţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
6
|
Norvegia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
patru
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
unsprezece
|
Franţa
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Elveţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
6
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
patru
|
|
Runda 5
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Franţa
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
zece
|
STATELE UNITE ALE AMERICII
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
opt
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Elveţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
opt
|
Scoţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
7
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Norvegia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
patru
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
3
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
9
|
Germania
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
patru
|
|
Runda 6
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
opt
|
Suedia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
6
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Norvegia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
opt
|
Franţa
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
3
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Germania
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
9
|
Elveţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Runda 7
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Norvegia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
7
|
Germania
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
zece
|
Scoţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
7
|
|
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Elveţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
6
|
Franţa
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
5
|
|
Tie-break-uri
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Scoţia
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
9
|
Elveţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
6
|
|
Playoff-uri
Semifinale
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
opt
|
Elveţia
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
3
|
|
|
|
Final
Echipă
|
unu |
2 |
3 |
patru |
5 |
6 |
7 |
opt |
9 |
zece |
unsprezece |
12 |
13 |
Total
|
Canada
|
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
unu |
2 |
0 |
unu |
0 |
3 |
0 |
0 |
zece
|
STATELE UNITE ALE AMERICII
|
unu |
0 |
2 |
0 |
2 |
0 |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
unu |
0 |
9
|
|
Blestemul lui LaBonte
Unul dintre incidentele notabile din istoria curlingului mondial, care a influențat tragerea titlului de campion mondial în rândul bărbaților în 1972, este numit Curse of LaBonte ( în engleză : Curse of LaBonte ) după numele curlerului american Robert LaBonte , skip. al echipei SUA la Cupa Mondială din 1972 .
În finala Cupei Mondiale s-au întâlnit echipa canadiană, al cărei skip a fost Orest Meleshchuk , și echipa SUA. Înainte de ultima aruncare a skip-ului Meleshchuk, canadienii au fost cu 8:10 în urmă și au trebuit să câștige două pietre în finalul al 10-lea pentru a egala scorul și a ajunge la extra final. Una dintre pietrele canadienilor stătea în centrul „casei”, iar piatra americanilor stătea puțin în lateral. Meleshchuk și-a aruncat ultima piatră în al 10-lea capăt, care a doborât piatra americană în lateral, dar a plecat în așa fel încât, după oprire, a stat puțin mai departe de centru decât americanul cel mai aproape de centru (și asta ar fi înseamnă că canadienii, după ce au câștigat doar o piatră, au pierdut finalul al 10-lea și întregul meci final). Frank Asand , care a jucat cu americanii pe poziţia a treia , văzând acest lucru, a sărit cu bucurie după el, fără să aştepte ca rezultatul aruncării să fie evaluat de echipa care a efectuat aruncarea (iar rezultatul aruncării este evaluat de către arbitrilor numai după ce acest rezultat este confirmat de echipa care a efectuat aruncarea; dacă apar obiecții sau neînțelegeri - rezultatul aruncării este fixat numai după ce s-a ajuns la un acord între echipe și arbitri), săritul american Labonte a sărit și el sus - dar la aterizare, a alunecat pe gheață și, cu piciorul înainte, a împins ușor piatra canadiană, astfel încât, zvâcnindu-se puțin înapoi împotriva mișcării, s-a oprit puțin mai aproape de centru decât piatra echipei SUA. [1] Ca urmare, canadienii au câștigat două pietre în finalul al 10-lea, meciul a continuat în finalul suplimentar, care a fost câștigat de canadieni, „furând” o piatră și câștigând astfel Campionatul Mondial, pe care Canada nu l-a putut câștiga. data viitoare abia dupa 8 ani in 1980 _
S-a dovedit că LaBonte, cu saltul său nereușit, a început să sărbătorească victoria prea devreme și a încălcat astfel principiile „spiritului curlingului” (conform cărora mai întâi ambele echipe convin asupra rezultatului meciului, iar învinșii îi felicită pe câștigători, și le mulțumesc adversarilor pentru joc - și abia după aceea pot începe să sărbătorească victoria), au adus un „blestem” echipei sale și în cele din urmă au dat victoria canadienilor – de ce acest incident este numit „blestemul lui LaBonte”.
Note
- ↑ Video: „Blestemul” lui LaBonte pe YouTube
Link -uri