Alternarea pașilor ( finlandeză astevaihtelu , estonă astmevaheldus , gradație engleză , germană Stufenwechsel ) este o alternanță regulată de consoane la granița penultimei și ultimelor silabe ale unui cuvânt, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În același timp, cantitatea în acest context înseamnă o modificare a longitudinii unei consoane, iar calitatea este înlocuirea unei consoane cu alta.
Alternarea pașilor are loc în limbile baltic-finlandeză (cu excepția limbilor Vepsian și Liv), în limbile Saami și Nganasan, atât în declinarea substantivelor și adjectivelor, cât și în conjugarea verbelor.
În finlandeză și estonă, alternanța include doi pași (slab și puternic), iar în limbile sami, trei pași.
Alternarea pașilor apare atunci când ultima silabă a unui cuvânt trece de la deschis (de obicei puternic) la închis (slab).
În finlandeză, alternarea pașilor este limitată la opriri p , t și k . Există o alternanță atât cantitativă, cât și calitativă a pașilor:
Cu acest tip de alternanță, longitudinea consoanelor se schimbă, iar un pas puternic este caracterizat de o longitudine mai mare. O astfel de diferență se observă adesea între formele nominativ și genitiv (acesta din urmă se termină în -n în finlandeză ) și între infinitivul unui verb și persoana I prezentul indicativ (care se termină și în -n în finlandeză ):
| alternanţă | Etapa tare | Etapa slabă |
|---|---|---|
| pp:p | kauppa („comerț”) | kaupan („comerț”) |
| tt:t | tyttö („fată”) | tyton („fete”) |
| kk:k | kukka („floare”) | kukan („floare”) |
În acest tip de alternanță de pași, natura consoanei se schimbă sau dispare complet:
| alternanţă | Etapa tare | Etapa slabă |
|---|---|---|
| p:v | lupa („permisiune”) | luvan („permisiuni”) |
| t:d | pöytä („masă”) | pöydän („masă”) |
| t:d | veteen ("în apă") | veden („ape”) [1] |
| k: Ø | ruoka („mâncare, masă”) | ruoan („mâncare, mâncare”) |
Există abateri în unele grupuri de consoane, în principal din cauza asimilării, în plus, k între două u sau y modificări la v :
| alternanţă | Etapa tare | Etapa slabă |
|---|---|---|
| mp:mm | hampaan („dinte”) | hammas ("dinte") [2] |
| nt:nn | ranta („țărm”) | rannan („țărmuri”) |
| lt: ll | kulta („aur”) | kullan („aur”) |
| rt:rr | virta („curgere”) | virran („curenți”) |
| ht:hd | lahti („bay”) | lahden („al golfului”) |
| nk:ng | kenkä ("cizma") | kengän ("cizma") |
| lke: lje | sylkeä („scuipat”) | syljen („scuipă”) |
| rke: rje | kärki [3] ("punct") | kärjen („puncte”) |
| hke: hje | rohkenen („Îndrăznesc”) | rohjeta („a îndrăzni”) |
| uku: uvu | luku („număr”) | luvun („numerele”) |
| yky: yvy | kyky („abilitate”) | kyvyn („abilitate”) |
Alternarea treptelor nu apare în cazul următoarelor grupe de consoane: pt , kt , tk , sp , st , sk și (mai ales) hk , în plus, în numele proprii, alternarea pașilor se produce inconsecvent.
Alternarea pașilor în Izhorian [4] :
| alternanţă | pas puternic | pas slab |
| G: ø | va G o "brazdă" | vaoD "brazde" |
| D: ø | pa D a "oală" | paaD „ghivece” |
| B: v | sii B i "aripa" | sii v eD "aripi" |
| kk: G | su kk un "ciorap" | su G aD "ciorapi" |
| tt: D | o tt aa "a lua" | o D un "eu iau" |
| pp: B | se ppä " fierar " | se B äD „fierari” |
| hk:h | pe hk o "tufiș" | pe h oD "tufe" |
| lG: l | ja lG un "picior" | ja l aD „picioare” |
| rG: r | ku rG i "macara" | ku r eD "macarale" |
| sk: Z | i sk iä "bate" | i Z en "bate" |
| tk :D | i tk iä "a plânge" | i D ro „Plâng” |
| ht: h | le ht i "frunza" | leh eD " frunze" |
| lD: ll | ku lD un "aur" | voi un „ aur ” |
| nD: nn | ka nD o "ciot" | ka nn pe „ciot” |
| rD: rr | am rD un "cos" | me rr aD „coșuri” (I. p. pl.) |
| st : ss | trebuie un " negru " | mu ss aD „negru” |
| lb : lv | ke lB ajaa " el este mândru" | ke lv oin "Am fost mândru" |
| mB: mm | la mB ahal "de la oi" | la mm az "oaie" |
| rB: rv | va rB ahaz "la degetul de la picior" | va rv az "degetul de la picioare" |
Gradația estonă din punct de vedere istoric se întoarce la același principiu ca finlandez, dar dezvoltarea limbii estone a adus unele inovații. Ca și în finlandeză, există o alternanță calitativă și cantitativă, dar aceasta din urmă poate fi împărțită în evident și neevident. O altă diferență față de finlandeză este că în estonă gradația nu se limitează la plozive și acoperă aproape toate consoanele. Estona are trei grade de alternanță cantitativă, dintre care doar două pot fi sub forma unui cuvânt. Diferența dintre un pas lung și unul extra-lung nu este de obicei afișată în scris (de unde și termenii „alternanță evidentă” și „alternanță neevidentă”), dar este cu siguranță audibilă în vorbire. Toți cei trei pași sunt reflectați în scris numai pentru plozivele p, t și k: pp este un pas extra-lung al lui p, p este un pas normal al lui p și b este un pas slab al lui p. În tabelele care urmează, silabele extralungi sunt marcate cu `, ca în unele manuale estoniene [5] .
| puternic firav | puternic (etapa a III-a) | slab. (etapa a II-a) |
| pp:p | se`ppa (fierar, parte .) | sepa (fierar, născut) |
| p:b | kau`pa (bunuri, achiziții, parte.) | kauba (bunuri, cumpărături, natură) |
| tt:t | mõ`tte (gânduri, amabil) | mõte (gând) |
| t:d | tea`te (mesaje, gen) | teade (mesaj) |
| kk:k | ku'kkuma (a cădea) | kukun (cad) |
| kg | au`ku (găuri, parte.) | augu (găuri) |
| ss:s | poi`ssi (băiat, parte.) | poisi (băiat, născut) |
| ff:f | še`ffi (șef, petrecere) | šefi (șef, născut) |
| ss:s | tu`šši (carcase, parte.) | tuši (carcase, gen) |
| tr:dr | pu`tru (terci, part.) | pudru (terci, gen) |
| rk: rg | tar`ka ( viclean, parte.) | targa ( viclean, gen) |
| puternic firav | puternic (etapa a III-a) | slab. (etapa a II-a) |
| hh:hh | tse`hhi (ateliere, parte.) | tsehhi (ateliere, gen) |
| ll:ll | ke`lla (ore, parte.) | kella (ore, născut) |
| mm:mm | nõ`mme (pajişti, parte.) | nõmme (pajişti, gen) |
| nn:nn | li`nna (orașe, petreceri) | linna (orașe, gen) |
| rr:rr | na`rri (prost, parte.) | narri (prost, gen.) |
| ss:ss | ka`ssi (pisici, parte.) | kassi (pisici) |
| ts: ts | me`tsa (păduri, parte.) | metsa (păduri, gen) |
| lm:lm | si`lma (ochi, parte.) | silma (ochii) |
| aaaa | s'aar (insule, N) | saare (insule) |
| au: au | l`aulu (melodii, părți) | laulu (melodii, amabile) |
| puternic firav | puternic | slab. |
| b:o | tuba (camera) | toa (camere, fel) |
| b:v | l`eiba (pâine, parte.) | leiva (pâine, gen) |
| mb:mm | ha`mbas (în dinte) | hammas (dinte) |
| do | kadu (pierdere) | k`ao (pierdere, amabil) |
| d:j | sadama (a merge (despre ploaie)) | sajab (ploua) |
| ld: ll | mu`lda (pământuri, parte.) | mulla (tărâmuri, gen) |
| ht:h | le`hte (listă, parte.) | lehe (frunză, gen) |
| g: ø | sugu (gen) | soo (fel, gen) |
| hk:h | õ`hku (aer, parte.) | õhu (aer, gen) |
| sk:s | u`skuma (a gandi) | usun (cred) |
Alternarea pașilor în Votic este cea mai bogată dintre toate limbile baltico-finlandeze. Din punct de vedere istoric, un pas slab a apărut într-o silabă închisă, iar unul puternic într-o silabă deschisă [6] .
| alternanţă | pas puternic | pas slab |
| tts : ts | este un „ sfârșit ” | e̮ ts aa "a sfârșitului" |
| ttš: ďď | väi ttš iä "a suna" | vä ďď i " sun" |
| sk : zz | la sk e̮a "lasă" | la zz e̮n "am lăsat" |
| tk : dg | i tk e̮a "a plânge" | i dg e̮n "Plâng" |
| la | si t e̮e̮ „bandaje” (genitiv) | sie̮ „bandaj” |
| t : ďď | rii t e̮le̮n „Mă ceartă” | ri ďď e̮lla "a se certa" |
| tš : ď | lu tš i "a citit" | lu ď în „Am citit” |
| ht: h | le ht o "frunză" | le h oo "frunză" |
| htš : zg | ka htši " mesteacăn " | ka zg e̮e̮ „mesteacăn” (genitiv) |
În limbile sami, alternarea pașilor este destul de complicată, mai jos sunt doar câteva exemple:
În unele grupuri de consoane, pasul slab nu este mai scurt, ci mai lung:
Alternarea pașilor este uneori însoțită de o alternanță în vocalism (monoftongizare):
În Nganasan , alternarea pașilor apare în combinații cu fonemele h, t, k, s și ś, precum și combinațiile nh [ŋh], nt, nk [ŋk], ns și ńś. În primul rând, este determinată de ordinea silabelor (par/impar) (alternanța ritmică) și în al doilea rând de calitatea silabelor (deschis/închis) (alternanța silabică). Ambele alternanțe de pași se desfășoară secvenţial, dar nu în aceeași silabă. În silabe pare și deschise, apare un pas puternic.
Exemple:
| alternanţă | exemplu | sens |
|---|---|---|
| I. unităţi > R. ed., V. ed., I. pl. > R. pl. | ||
| h > b | bahi > babi (babi-“) > babi-” | „ren sălbatic” |
| t > δ | ŋuta > ŋuδa (ŋuδa-«) > ŋuδa-» | "bace" |
| k>g | məku > məgu (məgu-“) > məga-” | 'înapoi' |
| s > dj | basa > badja (badja-“) > badja-” | 'fier' |
| ŋh > mb | koŋhu > kombu (kombu-“) > komba-” | 'val' |
| nt > nd | djintə > djində (djində-“) > djindjü-” | 'ceapă' |
| ŋk > ŋg | bəŋkə > bəŋgə (bəŋgə-“) > bəŋgü-” | "pirog" |
| ns > njdj | bənsə > bənjdjə (bənjdjə- ") > bənjdji-" | 'toate' |