Shandra cu puține flori

Shandra cu puține flori
clasificare stiintifica
Domeniu:eucarioteRegatul:PlanteSub-regn:plante verziDepartament:ÎnflorireClasă:Dicot [1]Ordin:LamiaceaeFamilie:LamiaceaeSubfamilie:LamiaceaeGen:ShandraVedere:Shandra cu puține flori
Denumire științifică internațională
Marrubium parviflorum Fisch. et CAMey. , 1836

Shandra cu câteva flori ( lat.  Marrubium parviflorum ) este o plantă perenă , o specie din genul Shandra ( Marrubium ) din familia Lamiaceae .

Distribuție și ecologie

Găsit în Asia Mică , Iran și Transcaucazia .

Crește în locuri uscate din centura inferioară și mijlocie a munților.

Descriere botanica

Planta inaltime de 40-60 cm.

Tulpini de la unu la patru, drepte, ramificate în sus , albicioase-cenușii.

Frunzele bazale sunt numeroase, eliptice sau rotunjite, alb-tomentoase; tulpina - alungită, îngustată până la bază, fin dintată, pețiolata . Frunzele apicale (bractelor) sunt asemănătoare cu frunzele tulpinii, dar mai mici decât acestea, aproape sesile, mai lungi decât verticile false.

Inflorescența este lungă, cu 8-10 flori false , distanțate în partea de jos, apropiate în partea de sus; caliciu cu un tub de 4,5-5,5 mm lungime, cu cinci până la zece dinți neuniformi, de 2-2,5 cm lungime; corola albicioasă-gălbuie.

Clasificare

Specia Shandra cu puține flori este inclusă în genul Shandra ( Marrubium ) din subfamilia Lamiaceae ( Nepetoideae ) din familia Lamiaceae din ordinul Lamiales .


  Încă 21 de familii (conform sistemului APG II )   peste 50 de nașteri  
         
  ordinul Lamiaceae     subfamilia Lamiaceae     specie Shandra cu puţine flori
               
  departament Înflorire, sau Angiosperme     familia Lamiaceae     genul Shandra    
             
  Încă 44 de comenzi de plante cu flori
(conform sistemului APG II ) 		  Încă 7 subfamilii
(conform sistemului APG II ) 		  încă vreo 40 de tipuri
     

Note

  1. ↑ Pentru condiționalitatea indicarii clasei de dicotiledone ca taxon superior pentru grupul de plante descris în acest articol, consultați secțiunea „Sisteme APG” a articolului „Dicotiledone” .

Literatură