Shede, Max

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 30 mai 2018; verificările necesită 2 modificări .
Max Schede
limba germana  Max Schede
Data nașterii 7 ianuarie 1844( 07.01.1844 ) [1]
Locul nașterii
Data mortii 31 decembrie 1902( 31.12.1902 ) [1] (58 de ani)
Un loc al morții
Țară
Loc de munca
Alma Mater
Grad academic doctorat
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Max Schede ( în germană  Max Schede ; 7 ianuarie 1844 , Arnsberg  - 31 decembrie 1902 , Bonn ) a fost un chirurg, profesor și scriitor medical german, editor, profesor de medicină la Hamburg și Bonn . Considerat unul dintre pionierii cercetării antiseptice germane.

Biografie

Născut în familia unui avocat respectat. Din 1862 a studiat medicina la universitățile din Halle , Heidelberg și Zurich . În 1866 a primit un doctorat în medicină și în același an ca chirurg militar a fost chemat pe front în legătură cu izbucnirea războiului austro-prusac . După demobilizare, s-a întors la Halle și a devenit asistent al lui Richard von Volkmann , considerat unul dintre fondatorii chirurgiei moderne din Germania. În timpul războiului franco-prusac din 1870-1871, a condus un spital de campanie. În 1872 și-a susținut teza de abilitare și din același timp până în 1875 a fost profesor asistent de chirurgie la Halle, iar în 1875-1880 a condus secția de chirurgie a spitalului orașului Berlin din Friedrichshain . În 1880 a primit postul de medic șef al secției de chirurgie a spitalului orășenesc St. George în Hamburg. În acest oraș, prin eforturile sale, a fost creat Spitalul Universitar Eppendorf, la care a condus secția de chirurgie în 1888. În 1895 a preluat catedra de chirurgie la Universitatea din Bonn .

Lucrări majore: „Weitere Beiträge zur Behandlung von Gelenkkrankheiten mit Gewichten” (în Arhiva lui Langenbeck, XII, 1871); „Ueber die tiefen Atherome des Halses” (ib., xiv, 1872); Ueber Hand- und Fingerverletzungen (în Samml. klin. Vorträge de R. Volkmann, 1871); „Symbolae ad helcologiam” (Galle, 1872); „Ueber die forcirte Taxis bei Brucheinklemmungen” („Centralbl. für Chir.”, 1874); Ueber Gelenkdrainage (în Verhandl. der Deutschen Geselsch. für Chir., 1874); Mittheilungen aus der chir. Abtheilung des Berliner stadt. Krankenhauses im Friedrichsham” (Leipzig, 1878); „Die operative Behandlung der Harnleiterscheidenfisteln” („Centralbl. für Gynäkol.”, 1881); „Zur Frage von der Jodoformvergiftung” („Centralbl. für Chir.”, 1882); „Allgemeines über Amputationen, Exarticulationen und künstliche Glieder” (în v. Pitha und Billroth's Handb. der allgem. und spec. Chir., 1882, vol. II). În plus, împreună cu Lesser și Tillmann, a fondat revista „Centralblatt für Chirurgie” în 1874 și a editat-o ​​până în 1880 [2] .

Note

  1. 1 2 Max Schede // Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
  2. Schede, Max-Eduard-Hermann-Wilhelm // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.

Link -uri