Yaili

Yayli ( armeană  Յայլի ), Yalli ( armeană  Յալլի, Եալլի ) sau Zopi ( armeană  Զոփի ) este un dans colectiv masculin popular armean [ 3] , denumirea comună a cântecelor de dans circular ( [ 52 ] ] jpar . Dimensiunea muzicală - 2/4 . Originea dansului este legată de ritualuri religioase antice . Distribuit în Noyemberyan , Ijevan , Zangezur și Nagorno-Karabah [6] .

Performanță

Etnograful rus P. Zelinsky în 1882, în descrierea tradițiilor de nuntă ale armenilor - imigranți din Persia , care locuiau în districtul Nakhichevan din provincia Erivan , a remarcat că Yayli este interpretat cu mâinile ridicate. Acest dans aparține dansurilor de tip „gyovnd” [7] .

Etnograful armean Yervand Lalayan în 1897 menționează dansul Yalli în timpul festivităților de nuntă ale armenilor din regiunea Varanda (raionul Shusha) [8] . Descriind viața și tradițiile armenilor din Elizavetpol (acum Ganja) în 1900, el a remarcat că în timpul ceremoniei de logodnă (după cina din sărbătoarea Vardavar ), locuitorii s-au adunat într-un loc spațios unde , ținându-se de mână, au interpretat un dans pentru sunete de davul și zurna „Zompie” [Comm. 1] și alte dansuri [9] .

Etnograful armean G. Yerznkyants, descriind nunta armeană de la Lori din 1898, menționează că în timpul festivităților au executat dansuri solo, dansul de luptă al lui Kokh și Zopi [10] .

Dansul se caracterizează prin lovituri puternice pe pământ. Există două tipuri de dans:

1. Prima opțiune este efectuată ținându-se de mână și deplasându-se într-un ritm rapid spre partea dreaptă.
2. În cea de-a doua opțiune, este ales liderul dansului ( braț.  մայր - „mamă”): toți dansatorii iau o tijă și se urmăresc fără să se țină de mână. În timpul dansului, toată lumea trebuie să repete mișcările liderului. Dacă cineva a întârziat sau a amestecat mișcarea, atunci toți ceilalți, după ce au terminat-o, trebuiau să-l „lovină” cu tije. În funcție de acțiuni, ritmul dansului poate accelera sau încetini.

Cuvinte

În 1898, etnograful M. Isahakyan a cules și înregistrat textele diferitelor cântece-dansuri de tip Yaili din Shirak [11] .

Note

Comentarii

1. ↑ Varianta numelui „Zopi” în dialectul Karabakh al limbii armene .

Surse

1. ↑ Koghba yayli / Երգարան (Շարա Տալյան, Վաղինակ Չաքմիշյան - Երևան, Երևան),
2. ↑ 1 2 Nazaryan A.L. Din folclorul lui Etchmiadzin și Ashtarak // Etnografie și folclor armean. Materiale și cercetare  (arm.) . - Erevan: AN ArmSSR, 1978. - T. 9. - S. 81, 93, 103, 169.
3. ↑ Shamamyan N. Dansul „Yayli”. Experiență de cercetare istorică și etnografică . — 2020.
4. ↑ Bagdasaryan A.O. Imitația ca trăsătură importantă a cântului alternativ tradițional al țăranului armean (bazat pe moștenirea muzicală și etnografică a arhimandritului Komitas).  // Լրաբեր Հասարակական Գիտությունների. - 2017. - T. Nr 2 . — S. 334–344 . — ISSN 0320-8117 .
5. ↑ Recenzie etnografică. Anul 13. Cartea 50. 1901. nr 3.
6. ↑ Khachatryan J. Yayli, Yalli, Zopi // Armenian Soviet Encyclopedia  (armeană) . — Er. : Academia de Științe a ArmSSR, 1982. - V. 8. - P. 116.
7. ↑ Zelinsky P. Eseuri etnografice din viața coloniștilor armeni din Persia care trăiesc în districtul Nahicevan, provincia Erivan // SMOMPK . — Tf. , 1882. - Emisiune. al 2-lea . - S. 9 .
8. ↑ Lalayan E. Varanda  = Վարանդա // Colecție etnografică. - Tiflis, 1897. - T. 2 . - S. 134 .
9. ↑ Regiunea Lalayan E. Gandzak  = Գանձակի գաւառ // Colecție etnografică. - Tiflis, 1900. - T. 6 . — S. 242–269 .
10. ↑ Erznkyants G. Nunta în Lori  = Լօռուայ հարսանիք // Colecție etnografică. - Tiflis, 1898. - T. 3 . - S. 332 .
11. ↑ Isahakyan M. Shirak cântece populare  = Շիրակի ժողովրդական երգեր // Colecție etnografică. - Tiflis, 1898. - T. 4 . - S. 161-176 .