Drepturi de autor în Germania

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 5 mai 2016; verificările necesită 9 modificări .
Legea drepturilor de autor a Republicii Federale Germania
Gesetz über Urheberrecht und verwandte Schutzrechte
Vedere domeniul dreptului în Germania [d]
Stat
Intrare in forta 12 martie 2003

Dreptul de autor german  este dreptul de a proteja opera unui autor în Germania .

Cerințe de securitate

În Germania, există standarde diferite pentru protecția operelor de artă aplicată, pe de o parte, și alte tipuri de lucrări, în special artă plastică, pe de altă parte.

Transferul drepturilor de autor

Dreptul de autor este perceput în Germania ca unul dintre elementele unui drept personal general și, prin urmare, este inalienabil. Aceasta înseamnă, de asemenea, că nu există drepturi de autor corporative în Germania . Drepturile de autor de bază nu pot fi transferate, cu excepția dreptului de moștenire („moștenire”).

Licențe

În prezența unei licențe de drept de autor neînregistrate, autorul are dreptul de a proteja opera. Contractele de muncă sunt adesea interpretate ca acordând angajatorului drepturi exclusive asupra oricăror lucrări create de angajat ca parte a obligațiilor sale de muncă. Pentru software-ul de calculator , legea drepturilor de autor prevede în mod expres că toate drepturile economice de utilizare „aparțin” angajatorului.

Durata drepturilor de autor este de 70 de ani de la moartea autorului. Acesta a fost cel mai lung termen al oricărui stat membru al UE ; până în 1965 , această perioadă a fost - viața autorului plus 80 de ani.

Istorie

Potrivit istoricului Höffner, introducerea dreptului de autor în Marea Britanie și mai târziu în Franța în 1710 a împiedicat progresul economic timp de mai bine de un secol. În acest timp, Germania a prosperat din cauza lipsei legilor privind drepturile de autor. La acea vreme, Germania era o țară agricolă. Prusia a introdus legea dreptului de autor destul de târziu în 1837 , dar chiar și atunci autorii și editorii au trebuit pur și simplu să meargă într-un alt stat german pentru a ocoli legea. Drept urmare, în Germania a existat o distribuție masivă de cărți care duceau la cunoaștere, s-au pus bazele industriei.

Fundamentele dreptului de autor modern în Germania

În prezent, autorul unei lucrări în Germania se bucură de protecția dreptului de autor în conformitate cu §§ 7, 1, 2 din legea dreptului de autor. Toate lucrările autorilor sunt respectiv protejate de drepturi de autor . Dacă o lucrare are mai mulți autori, atunci este necesară permisiunea fiecărui autor pentru a publica, exploata sau modifica lucrarea. Autorul ar trebui să aibă dreptul de a interzice orice denaturare a operei sale care ar pune în pericol interesele sale intelectuale sau personale legitime în materie de drepturi de autor asupra operei sale.

Traducerile și alte adaptări ale operei autorului trebuie protejate pentru a asigura dreptul de autor asupra operei. O adaptare a unei opere muzicale neprotejate nu trebuie protejată ca operă independentă.

Legile oficiale, ordonanțele, decretele și notificările nu vor fi supuse protecției dreptului de autor. Același lucru este valabil și pentru alte lucrări oficiale publicate în interes oficial pentru informare publică.

Dacă autorul însuși nu dorește să-și folosească lucrările, puteți acorda drepturile de utilizare unei alte persoane. Conform prevederilor § 29 din lege, dreptul de autor nu poate fi transferat unei alte persoane cât timp autorul este în viață.

Pentru a proteja drepturile autorilor și ale titularilor de drepturi conexe în Germania , se pot înființa societăți de protecție a drepturilor de autor, care își administrează drepturile la cererea autorilor, dacă subiecții acestor drepturi sunt cetățeni ai Germaniei sau ai unui alt stat membru al UE și dacă nu este posibilă o altă gestionare eficientă a drepturilor și revendicărilor.

Dreptul de utilizare poate fi acordat ca „drept neexclusiv” sau „drept exclusiv” de utilizare. Poate fi emis cu restricții de spațiu și timp; drepturi privind conținutul etc.

Dreptul neexclusiv de utilizare

Dreptul de utilizare neexclusiv conferă titularului dreptului de a utiliza opera numai ca executant al clauzelor contractuale și fără posibilitatea de utilizare de către terți, a se vedea § 31 din lege.

Lucrarea autorului trebuie să fie disponibilă într-o formă copiată pentru efectuarea unei investigații, a unui caz în instanță sau în tribunal. În același timp, instanțele, tribunalele de arbitraj și alte autorități publice pentru administrarea justiției și securitatea națională pot reproduce portrete. Distribuția și expunerea publică a acestor lucrări sunt permise în aceleași condiții ca și pentru reproducerea lor.

Dreptul exclusiv de utilizare

Dreptul exclusiv de utilizare îi conferă titularului dreptului de autor dreptul de a utiliza lucrarea exclusiv conform prevederilor contractuale și nu poate fi acordat nici unei alte persoane.

Noua versiune a legii dreptului de autor care a intrat în vigoare în Germania în 2008 impune restricții privind copierea și descărcarea datelor de pe computer în scopuri necomerciale și crește povara financiară pentru producătorii de computere și imprimante. Modificările aduse legii vizează dreptul de a face copii electronice și hârtie în sfera privată. Conceptul de „utilizare în sfera privată” include crearea de copii pentru distribuirea unui cerc restrâns de oameni, membri ai familiei, conversia fișierelor în alte formate, realizarea de copii de rezervă ale discurilor software. Aceste tipuri de copiere sunt permise cu noi restricții. Noua versiune a legii interzice copierea CD-urilor și DVD-urilor dacă au instalat un program special de protecție. A devenit ilegal să copiați datele descărcate sau copiate ilegal de către distribuitor. Această interdicție se aplică și utilizatorilor sistemelor de partajare a fișierelor.

Deținătorul drepturilor de autor este autorul

Conform § 7 din Legea drepturilor de autor, autorul este creatorul operei. Autorul poate fi doar o persoană fizică.

Portabilitatea drepturilor de autor

Secțiunea 28 Secțiunea 2 din Legea drepturilor de autor prevede că un autor poate transfera dreptul de autor prin dispoziție testamentară.

Drepturi de utilizare

Autorul operei are drepturi exclusive de exploatare a operei.

Moștenire

Drepturile de autor în Germania pot fi moștenite. Moștenirea dreptului de autor se realizează de către autor prin dispoziție testamentară. Dreptul de autor poate fi, de asemenea, transferat în exercitarea unei dispoziții testamentare către moștenitori sau comoștenitori, ca parte a împărțirii proprietății. Drepturile de autor nu pot fi traduse.

Literatură

  • Hans-Peter Hillig (Hrsg.): Urheber- und Verlagsrecht. 12. Auflaj. Beck im dtv, München 2008, ISBN 978-3-406-58114-4 .
  • Hans-Peter Hillig (Hrsg.): Europäisches und Internationales Urheberrecht. CH Beck, München 2006, ISBN 978-3-406-54310-4 .
  • Marcel Schulze (Hrsg.): Rechtsprechung zum Urheberrecht. 51. Auflage. CH Beck, München 2006, ISBN 978-3-406-42677-3 (Nicht mehr fortgeführte Loseblattsammlung).
  • Artur-Axel Wandtke (Hrsg.): Rechtsprechung zum Urheberrecht. 1. Auflaj. De Gruyter, Berlin ua 2011, ISBN 978-3-11-026606-1 (Kurzkommentierungen von ca. 100 BGH-Entscheidungen).
  • Achim Forster: Urheberrecht. Eine Einführung in die rechtlichen Grundlagen kreativer Tätigkeit. 1. Auflaj. University of Bamberg Press, Bamberg 2014, ISBN 978-3-86309-241-2 (Volltext).
  • Ulrich Loewenheim (Hrsg.): Handbuch des Urheberrechts. 2. Auflaj. CH Beck, München 2003, ISBN 978-3-406-58518-0 .
  • Peter Lutz: Grundriss des Urheberrechts. CF Müller, Heidelberg 2009.
  • Manfred Rehbinder: Urheberrecht. 15. Auflaj. CH-Beck Verlag, München 2008, ISBN 978-3-40657054-4 .
  • Haimo Schack: Urheber- und Urhebervertragsrecht. 5. Auflaj. Verlag Mohr Siebeck, Tübingen 2010, ISBN 978-3-16150321-4 .
  • Artur-Axel Wandtke (Hrsg.): Urheberrecht. 2. Auflaj. De Gruyter, Berlin 2010, ISBN 978-3-11-025104-3 .
  • Thomas Dreier, Gernot Schulze (Hrsg.): Urheberrechtsgesetz, Urheberrechtswahrnehmungsgesetz, Kunsturhebergesetz, Kommentar. 3. Auflaj. CH Beck, München 2008, ISBN 3-406-57758-X .
  • Friedrich Karl Fromm, Wilhelm Nordemann, Axel Nordemann, Jan Bernd Nordemann 10. Auflaj. Kohlhammer, Stuttgart 2008, ISBN 3-170-19771-1 .
  • Gerhard Schricker / Ulrich Loewenheim (Hrsg.): Urheberrecht. 4. Auflaj. CH Beck, München 2010, ISBN 978-3-406-59033-7 .
  • Artur-Axel Wandtke, Winfried Bullinger: Praxiskommentar zum Urheberrecht: UrhR. 3. Auflaj. CH Beck, München 2008, ISBN 3-406-56666-9 .
  • Artur-Axel Wandtke, Winfried Bullinger und Marcus von Welser (Hrsg.): Fallsammlung zum Urheber- und Medienrecht. CH Beck, 2009 2009, ISBN 978-3-406-59035-1 .
  • Eva-Irina von Gamm: Die Problematik der Gestaltungshöhe im deutschen Urheberrecht unter besonderer Berücksichtigung europarechtlicher Vorgaben und den Überschneidungen mit dem deutschen Geschmacksmuster-, Wettbewerbs- und Kennzeichnungsrecht. Nomos, Baden-Baden 2004, ISBN 3-8329-0577-4 .
  • Jochen Haller: Urheberrechtsschutz in der Musikindustrie. Eine okonomische Analyse. Eul, Koln 2005, ISBN 3-89936-352-3 .
  • Ulrich Loewenheim: Urheberrecht im Informationszeitalter. În: Festschrift für Wilhelm Nordemann zum 70. Geburtstag am 8. ianuarie 2004. CH Beck, München 2004, ISBN 3-406-51683-1 .
  • Gewerblicher Rechtsschutz und Urheberrecht (GRUR), früher Zeitschrift für gewerblichen Rechtsschutz, 1891 și urm.
  • Archiv für Urheber- und Medienrecht (UFITA), früher Archiv für Urheber-, Film- und Theaterrecht, 1928 și urm.
  • Geistiges Eigentum, später Copyright, 1935-1940.
  • Zeitschrift für Urheber- und Medienrecht (ZUM), früher Film und Recht, 1957 și urm.

Link -uri