Aylisli, Akram Najaf ogly

Akram Najaf ogly Naibov (Aylisli)
azeri Əkrəm Əylisli
Data nașterii 6 decembrie 1937( 06.12.1937 ) (84 de ani)
Locul nașterii Satul Aylis , districtul Ordubad , RSS Nahicevan , RSS Azerbaidjan
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie poet, dramaturg, scriitor, scenarist, traducător, editor
Gen poezie, roman, nuvela, eseu, piesa de teatru
Limba lucrărilor azeră și rusă
Premii

Akram Aylisli  este un scriitor și dramaturg azer , traducător, scenarist. Scriitor popular al Azerbaidjanului ( 1998 , lipsit în 2013 ), lucrător de artă onorat al RSS Azerbaidjanului ( 1968 ).

Biografie

Akram Aylisli s-a născut la 6 decembrie 1937 în satul Aylis din regiunea Ordubad din Republica Socialistă Sovietică Autonomă Nahicevan . Mama lui, Leya Ali-kyzy, era povestitoare din sat, iar tatăl său, Najaf, a murit pe front când Akram avea cinci ani. După școală, a absolvit Institutul de literatură A. M. Gorki din Moscova . Și-a început activitatea literară cu poezie, iar prima poveste „Gasham și ginerele său” a fost publicată în 1959 . Faima lui Aylisli a fost adusă de trilogia „Oameni și copaci” (1966-1968), tipărită în toate limbile republicilor URSS și ale țărilor din Europa de Est. Acțiunea din majoritatea lucrărilor lui Aylisli are loc în satul natal Aylis (deseori ascuns sub numele de Buzbulak). Din punct de vedere ideologic, Aylisli este aproape de „ scriitorii satului ” ruși , cu unii dintre care ( Vasili Belov , Vasily Shukshin ) scriitorul a fost legat prin legături amicale [1] .

Akram Aylisli a lucrat mult ca traducător. A tradus în azeră lucrările lui Vasily Shukshin , Gabriel Garcia Marquez , Heinrich Böll , Vladimir Korolenko , Ivan Turgheniev , Konstantin Paustovsky , Chingiz Aitmatov .

Din 1962 a început să lucreze ca redactor. În primul rând, la Editura de Stat din Azerbaidjan. Din 1964,  lucrează literar la ziarul Kommunist, din 1965 , este  traducător la Editura de Stat din Azerbaidjan, din 1968, este redactor-șef al Editurii Ganjlik. Din 1969, a lucrat ca scenarist la studioul de film „Azerbaijan”. În 1971, Akram Aylisli a devenit redactor-șef al revistei satirice Mozalan . Din 1973 este  redactor-șef al Comitetului de Stat pentru Cinematografie din Azerbaidjan. În 1978-1983 a lucrat ca redactor-șef al revistei Azerbaidjan, în 1988-1989 a fost  secretar al Uniunii Scriitorilor din Azerbaidjan , în 1992-2003 a fost  director al editurii Yazychy (Scriitor) . La 6 noiembrie 2005 a fost ales deputat al Milli Majlis (parlamentul) din circumscripția nr. 7 Ordubad-Julfa.

Activitatea creativă a lui Akram Aylisli a fost distinsă cu premii de stat - ordinele „ Shohrat ” („Gloria”) și „ Istiglal ” („Independența”) pentru servicii remarcabile aduse literaturii azere și titlul de „Scriitor popular al Azerbaidjanului”.

„Visuri de piatră”

În decembrie 2012, Aylisli a publicat romanul Visuri de piatră în revista rusă Prietenia popoarelor . Povestea principală are loc în Baku la sfârșitul anului 1988 - începutul anului 1989 . Romanul descrie pogromurile armenești de la Baku , precum și povestea satului natal al scriitorului, Aylis , a cărui populație armeană a fost măcelărită în 1919 de trupele turce [2] .

După publicarea în revista Friendship of Peoples, a început o campanie în masă în presa azeră pentru a condamna scriitorul. Akram Aylisli a fost acuzat de simpatie cu armenii (relațiile dintre Azerbaidjan și Armenia sunt tensionate din cauza conflictului din Karabakh ). Resentimentele împotriva lui Aylisli a fost cauzată și de faptul că în carte, autorul descrie doar atacuri ale azerbaiștilor asupra armenilor, în special pogromurile din Baku și Sumgayit și nu există descrieri ale cazurilor de agresiune armeană împotriva azerbaiilor, cum ar fi masacrul de la Khojaly . [3] . Totuși, potrivit mai multor mass-media occidentale, campania de condamnare a lui Aylisli a fost cauzată de criticile aduse lui Heydar Aliyev, prezent în roman [4] [5] . Aylisli a fost sprijinit de un număr de scriitori azeri și activiști pentru drepturile omului, numeroși scriitori și organizații pentru drepturile omului din afara țării, care au acuzat guvernul azer de organizare a persecuției scriitorului.

În februarie 2013 au avut loc demonstrații în Baku, Ganja și satul natal al scriitorului, însoțite de arderea portretelor și cărților scriitorului. Participanții au scandat: „Moarte lui Akram Aylisli!”, „Tradător!”, „Akram este armean!” [6] . Conducerea Uniunii Scriitorilor din Azerbaidjan a anunțat excluderea lui Aylisli din uniune (deși el însuși a părăsit-o încă din 1991) [7] . Fiul și soția lui Aylisli au fost concediați de la locul de muncă [8] [9] . Ministerul Educației din Azerbaidjan „la cererea profesorilor” a decis să elimine lucrările lui Aylisli din manualele școlare [10] . Spectacole bazate pe piesele lui Aylisli au fost filmate de pe scenele teatrelor din Azerbaidjan [11] .

Parlamentarii au cerut ca Aylisli să fie deposedat de premiile guvernamentale și ca „codul lui genetic” să fie verificat pentru a vedea dacă este armean. [12] . Președintele Parlamentului, Oktay Asadov , a spus că „există ceva suspect în originea tuturor celor care îl susțin pe Aylisli” [13] . Șeful Biroului Musulmanilor Caucazieni, Sheikh-ul-Islam, Allahshukur Pashazade , l-a numit pe Aylisli „murtad” (apostat) [14] . Partidul Musavat Modern pro-guvernamental a anunțat o recompensă de 10.000 de manați celor care i-au tăiat urechea scriitorului [15] .

La 7 februarie 2013, prin decretul președintelui Azerbaidjanului Ilham Aliyev , Akram Aylisli a fost privat de titlul de „Scriitor popular al Azerbaidjanului” și de pensia de stat [16] .

În februarie 2014, un grup internațional de profesori și rectori universitari l-a nominalizat pe Akram Aylisli pentru Premiul Nobel pentru Pace [17] [18] [19] .

Pe 30 martie 2016, în timpul unui zbor de pe aeroportul din Baku către Italia, Akram Aylisli a fost reținut „pentru huliganism” [20] [21] . Șeful departamentului serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Interne al Azerbaidjanului, Orkhan Mansurzade, a declarat că A. Aylisli a fost reținut pentru că a apărut un conflict între el și angajați la punctul de control al aeroportului. Scriitorul a fost eliberat în aceeași seară [22] și a negat acuzațiile [23] . Ulterior, dosarul penal împotriva sa a fost reclasificat la articolul „rezistența sau folosirea violenței împotriva unui reprezentant al autorităților” [24] , Aylisli i s-a interzis să părăsească Baku [25] .

Pe 8 ianuarie 2019, la Washington DC a fost prezentată prima ediție în limba engleză a Stone Dreams [26] . Tradusă în engleză de traducătoarea Katherine Young, cartea prezintă publicul american vocea conștiinței și crește gradul de conștientizare cu privire la provocările cu care s-a confruntat Azerbaidjanul în obținerea independenței în ultimii treizeci de ani.

Traduceri în rusă

Povestea

Povești

Note

  1. ↑ Shura Burtin. Topor și pană . „Reporter rus” (12 noiembrie 2013). Consultat la 9 decembrie 2014. Arhivat din original la 1 aprilie 2016.
  2. ↑ Richard G. Hovannisian . Republica Armenia, Vol. II: De la Versailles la Londra, 1919-1920  (engleză) . - Berkeley: University of California Press , 1982. - P. 236-238. - ISBN 0-520-04186-0 .
  3. ↑ Sindelar, Daisy. În Azerbaidjan, furia față de un autor, dar nu neapărat față de argumentul său . RFE/RL. Consultat la 8 februarie 2013. Arhivat din original pe 12 februarie 2013.
  4. ↑ Azerbaidjanul se transformă pe unul singur cu recompensă pentru autorul pro-armean Arhivat 14 iunie 2018 la Wayback Machine // Washington Post. 12.02.2013
  5. ↑ AZERBAÏDJAN - Un grand écrivain frappé de disgrâce Arhivat din original la 10 iulie 2013. // Courrier International. 02.11.2012
  6. ↑ RFE/RS. Cărțile lui Aylisli au fost arse în Azerbaidjan . RFE/RL (11 februarie 2013). Data accesului: 9 decembrie 2014. Arhivat din original pe 5 martie 2016.
  7. ↑ Akram Aylisli a fost exclus din Uniunea Scriitorilor, la care nu era membru.Copie de arhivă din 9 martie 2022 pe Wayback Machine // ann.az. 8.02.2013
  8. ↑ Cunoscut scriitor din Azerbaidjan, lipsit de titlul de Scriitor popular al Republicii și de pensie Copie de arhivă din 15 ianuarie 2021 la Wayback Machine // Ecoul Moscovei. 07 februarie 2013
  9. ↑ Literatură incorectă în Azerbaidjan Copie de arhivă din 14 iunie 2018 la Wayback Machine // Echo of Moscow. 09 februarie 2013
  10. ↑ Lucrările unui scriitor în dizgrație sunt eliminate din manualele școlare din Azerbaidjan . Copie de arhivă din 4 martie 2016 pe Wayback Machine // Rosbalt, 20/02/2013
  11. ↑ Rustam Shahsuvarov. „Visele de piatră” continuă să bântuie societatea azeră (link inaccesibil) . „Politica caucaziană” (9 februarie 2013). Arhivat din original pe 11 februarie 2013. 
  12. ↑ Un scriitor care a condamnat pogromurile armene a fost persecutat în Azerbaidjan. Politicienii din Baku cer să-i verifice „codul genetic” copia de arhivă din 26 noiembrie 2018 pe Wayback Machine // NewDayNews.ru. 06.02.13
  13. ↑ Deputații au propus să-l priveze pe Aylisli de cetățenie Arhivat la 21 august 2013. // Contact.az, 01.02.2013
  14. ↑ Bahram Rustambekov. Clerul din Azerbaidjan a cerut să-l priveze pe Akram Aylisli de toate premiile . 1news.az (13 februarie 2013). Arhivat din original pe 21 decembrie 2014.
  15. ↑ „Modern Musavat” a anunțat un premiu pentru urechea scriitorului Aylisli (Azerbaijan) . Preluat la 5 mai 2020. Arhivat din original la 21 ianuarie 2021.
  16. ↑ Ordinul președintelui Republicii Azerbaidjan privind privarea lui Akram Aylisli (Akram Najaf oglu Naibov) de pensia personală a președintelui Republicii Azerbaidjan Arhivat la 12 aprilie 2020 pe Wayback Machine . Site-ul oficial al președintelui Republicii Azerbaidjan
  17. ↑ Akram Aylisli este propus ca candidat la Premiul Nobel pentru Pace . 1NEWS.AZ (11 martie 2014). Consultat la 31 octombrie 2018. Arhivat din original la 21 decembrie 2014.
  18. ↑ Akram Aylisli - pentru curajul arătat în eforturile sale de a reconcilia poporul azer și armean  (în engleză)  (link nu este disponibil) . akramaylisli.info (1 februarie 2014). Consultat la 31 octombrie 2018. Arhivat din original la 9 decembrie 2014.
  19. ↑ Serghei Abashin a explicat motivele nominalizării scriitorului azer Akram Aylisli la Premiul Nobel pentru Pace . „Armenpress” (13 martie 2014). Preluat la 31 octombrie 2018. Arhivat din original la 31 octombrie 2018.
  20. ↑ Scriitorul Akram Aylisli reținut , Ecoul Caucazului  (30 martie 2016). Arhivat din original pe 31 octombrie 2018. Preluat la 31 octombrie 2018.
  21. ↑ Akram Aylisli a fost reținut la aeroportul Oxu.Az (30 martie  2016). Arhivat din original pe 31 octombrie 2018. Preluat la 31 octombrie 2018.
  22. ↑ Akram Aylisli: „Vreau să-mi trăiesc zilele rămase ca scriitor” , Minval.az  (31 martie 2016). Arhivat din original pe 20 februarie 2018. Preluat la 19 februarie 2018.
  23. ↑ Faik Majid. Aylisli a legat detenția din Baku de munca sa . Nod caucazian (31 martie 2016). Preluat la 31 octombrie 2018. Arhivat din original la 31 octombrie 2018.
  24. ↑ Aylisli a schimbat articolul . ann.az (21 aprilie 2016). Preluat la 1 iulie 2019. Arhivat din original la 1 iulie 2019.
  25. ↑ Faik Majid. Scriitorul Aylisli sa plâns de interdicția de a părăsi Azerbaidjanul . Nod caucazian (19 septembrie 2018). Preluat la 31 octombrie 2018. Arhivat din original la 31 octombrie 2018.
  26. ↑ www.turan.az. Prezentarea cărții lui Akram Aylisli la Washington . Agentia de informatii Turan . Agenția de știri Turan (9 ianuarie 2019). Consultat la 9 ianuarie 2019. Arhivat din original pe 9 ianuarie 2019.

Link -uri


  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii