Din păcate, Alev

Alev Alatli (născut în 1944, Menemen ) este un economist, filozof , editorialist, psiholingvist [2] și scriitor turc .

Biografie

Născut în 1944 în orașul Menemen în familia unui ofițer. Și-a petrecut copilăria în Japonia , deoarece tatăl ei a servit în acea perioadă ca atașat militar la Ambasada Turciei [3] . A absolvit o școală americană în Japonia, după care familia Alev s-a întors în Turcia. Acolo, viitorul scriitor a absolvit Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu în 1963 cu o diplomă de licență în științe [3] .

După absolvirea universității, Alev s-a căsătorit cu cipriotul turc Alper Orkhon, pe care l-a cunoscut la universitate. La scurt timp după aceea, Alev și soțul ei au primit burse Fulbright și , respectiv, Ford Foundation , pentru a-și continua studiile în Statele Unite. Drept urmare, Alev și-a câștigat diploma de Master of Arts de la Universitatea Vanderbilt [3] .

Alev a studiat apoi filosofia. A studiat la Dartmouth College ( New Hampshire , SUA). Doctoratul ei a fost dedicat studiului istoriei filozofiei și istoriei religiei [3] .

În 1974 s-a întors în Turcia. A predat la Universitatea din Istanbul și a lucrat, de asemenea, ca economist într-o organizație de planificare de stat [3] .

A participat la un proiect psiholingvistic la Universitatea din California din Berkeley pentru a studia modul în care copiii turci învață limbi străine . Împreună cu ziarul „ Cumhuriyet ” a participat la crearea revistei „Bizim İngilizce” (limba noastră engleză).

Cariera de scriitor

Din 1982, ea s-a dedicat în întregime scrierii de cărți. Prima carte a lui Alev a fost studiul filozofic „Aydın Despotizmi...” (Despotismul intelectualilor).

Următoarea ei carte a apărut în 1985. Era un roman fictiv „Yaseminler Tüter mi Hala?”. Evenimentele acestei lucrări s-au bazat pe viața unei femei cipriote grecești din viața reală . A fost botezată în mănăstirea ortodoxă cipriotă a Apostolului Andrei . A fost căsătorită de două ori, primul soț a fost un turc musulman, al doilea - un grec ortodox. Ea a murit la 32 de ani, lăsând cinci copii.

Următoarele două cărți ale lui Alev sunt traduceri ale literaturii americane Edward Said , Illumination of Islam și The Palestinian Question. Pentru traducerea acestor cărți, Yasser Arafat i-a acordat o medalie.

În 1987, Alev a lansat un alt roman, care se numea „İşkenceci”. Este preludiul altor patru romane, Viva la Muerte! — Yaşasın Ölüm!” (1992), „Nuke Türkiye!” (Nuke Turkey (1993), „Valla, Kurda Yedirdin Beni!” (1993) și „OK Musti! Türkiye Tamamdır” (1994).

În 1995, a fost lansat un alt roman de Alev, Kadere Karşı Koy A.Ş.

În 1999, Alev a lansat prima colecție de poezie „Eylül 98” (septembrie 1998).

De asemenea, a lansat două romane futuriste Kabus (Coșmar, 1999) și Rüya (Vis, 2000), publicate ulterior împreună sub titlul Pisica lui Schrödinger.

Din 2002 scrie o rubrică în ziarul Zaman . În 2003, compilația lui Alev de articole din ziar a fost publicată ca o carte separată, Șimdi Değilse, Ne zaman? (Daca nu acum, atunci cand?). În februarie 2008, redactorul-șef al ziarului nu a permis să fie publicat articolul ei despre femeile care poartă turban , argumentând că „cititorii noștri nu sunt pregătiți pentru asta” [4] .

Note

1. ↑ Alev Alatlı // NUKAT - 2002.
2. ↑ Alatly, Alev. Pe urmele lui Gogol. Carte. 2. În paza păcii / Alev Alatly; pe. din turcă I. Drighi. - K .: Chetverta hvilya, 2012. - 446 p. - p. 8.
3. ↑ 1 2 3 4 5 Biografie (link indisponibil) . Alev AlatlI. Consultat la 3 ianuarie 2010. Arhivat din original la 1 aprilie 2009. (nedefinit) 
4. ↑ Alev Alatlı'nın yazısı Zaman'a girmedi  (tur.)  (19 februarie 2008). Preluat la 3 ianuarie 2010.  (link indisponibil)