Alphonse (crater lunar)

Gigolo
lat.  Alphonsus

O imagine a sondei Lunar Orbiter - IV .
Caracteristici
Diametru111 km
Cea mai mare adâncime2730 m
Nume
EponimAlfonso (Alfonso) X al Castiliei (1221-1284), rege al Castiliei și Leonului, astronom 
Locație
13°23′ S SH. 2°51′ V  / 13,39  / -13,39; -2,85° S SH. 2,85°V _
Corp cerescLuna 
punct rosuGigolo
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Craterul Alphonse ( lat.  Alphonsus ) este un vechi crater de impact mare situat pe partea vizibilă a Lunii , la granița de nord-est a Mării Norilor . Craterul poartă numele lui Alfonso al X-lea al Castiliei (1221-1284), rege al Castiliei și León , astronom . Denumirea a fost aprobată de Uniunea Astronomică Internațională în 1935. Formarea craterului aparține perioadei nectarului [1] .

Descrierea craterului

Craterul se suprapune ușor cu craterul Ptolemeu situat la nord [2] . La sud-vest de crater se află craterul Al-Bitruji , la sud - craterul Arzakhel . Coordonatele selenografice ale centrului craterului sunt 13°23′ S. SH. 2°51′ V  / 13,39  / -13,39; -2,85° S SH. 2,85°V g , - 110 km [3] , adâncime - 2,73 km [4] .

Peretele craterului este ușor spart și are o formă apropiată de hexagonală; înălțimea peretelui deasupra fundului în partea de nord-est este de aproximativ 2300 m [1] . Fundul craterului este străbătut în direcția de la sud la nord de falduri de roci aruncate în timpul impactului . Vârful central (Alphonse Alpha) are o formă piramidală și pante abrupte, ridicându-se la aproximativ 1500 m deasupra podelei craterului [1] , format probabil din anortosit . Părțile relativ uniforme de vest și de est ale bolului craterului sunt punctate cu un sistem de brazde . Volumul craterului este de aproximativ 12.000 km³ [5] .

O caracteristică a craterului sunt numeroase urme de roci piroclastice , formând un halou întunecat în jurul unor mici cratere din vasul craterului Alphonse și mărginind puțul său interior. Prezența unor astfel de roci, în combinație cu fenomenele lunare pe termen scurt observate (a se vedea mai jos), a dat naștere la presupunerea unor urme de activitate vulcanică în crater, cu toate acestea, în conformitate cu conceptele moderne, aceste roci sunt roci ale lunii . mare , ejectat în timpul impactului asupra stratului de regolit .

Fenomene lunare pe termen scurt

Craterul Alphonse este unul dintre locurile de pe Lună unde se observă cel mai des fenomene lunare pe termen scurt  - o schimbare a aspectului unei pete întunecate pe fund, o creștere a luminozității și o schimbare a culorii vârfului central. Pe 26 octombrie 1956, astronomul american Dinsmore Alter , folosind un reflector de 60 de inci la Observatorul Muntelui Wilson , a realizat imagini cu raze albastre ale bolului craterului, în care a descoperit o tulburare ciudată a brazdelor din crater. În ciuda faptului că imaginile realizate în raze infraroșii nu prezentau această turbiditate, unii astronomi au considerat imaginile drept dovezi convingătoare ale existenței activității vulcanice în crater. În noaptea de 2-3 noiembrie 1958, la Observatorul de Astrofizică din Crimeea , astronomul sovietic Nikolai Aleksandrovich Kozyrev a primit spectrograme ale craterului Alfons, indicând eliberarea de gaze ( hidrogen molecular și carbon ) din vârful central al craterului [6] . Fenomenul activității vulcanice de pe Lună ca descoperire științifică a fost inclus în Registrul de stat al descoperirilor științifice al URSS sub nr. 76 cu prioritate din 3 noiembrie 1958 [7] . La 19 noiembrie 1958, astronomii englezi Hugh Percy Wilkins și F. Brijun au raportat apariția unei mici pete roșiatice direct în apropierea vârfului central al lui Alphonse din partea sa de sud [6] .

Cea mai recentă explorare lunară nu a confirmat aceste observații, iar acum se crede că activitatea vulcanică de pe Lună a încetat complet în perioada copernicană , adică acum aproximativ 1 miliard de ani. În ceea ce privește observațiile descrise mai sus, ele pot fi explicate prin deplasări tectonice pe Lună, care apar datorită influenței gravitaționale a Pământului [8] .

Cratere interioare

Există cinci cratere mici în bolul craterului Alphonse, cărora li s-au dat propriile nume de către Uniunea Astronomică Internațională [9] :

Crater nume latin Coordonatele Diametru, km Eponim Anul aprobării IAC
Monira Monira 12°32′ S SH. 1°44′ V  / 12,54  / -12,54; -1,73 ( Monira )° S SH. 1,73°V _ 1.1 Nume arab de femeie 1976
Ravi Ravi 12°30′ S SH. 1°58′ V  / 12,50  / -12,50; -1,97 ( Ravi )° S SH. 1,97°V _ 1.6 Nume indian masculin 1976
Sorava Soraya 12°52′ S SH. 1°38′ V  / 12,87  / -12,87; -1,63 ( Sorawa )° S SH. 1,63°V _ 1.9 Nume de femeie persan 1976
Jose Jose 12°41′ S SH. 1°40′ V  / 12,68  / -12,68; -1,66 ( Jose )° S SH. 1,66°V _ 1.2 nume de bărbat spaniol 1976
Chang Ngo Chang-Ngo 12°41′ S SH. 2°10′ V  / 12,69  / -12,69; -2.16 ( Tran Ngo )° S SH. 2,16° V _ 2.3 nume chinezesc de femeie 1976


Cratere satelit

Alphonse [3] Coordonatele Diametru, km
A 14°52′ S SH. 2°16′ V  / 14,87  / -14,87; -2,27 ( Alphonse A )° S SH. 2,27°V _ 3.6
B 13°16′ S SH. 0°12′ V  / 13,26  / -13,26; -0,20 ( Alphonse B )° S SH. 0,20°V _ 22.9
C 14°24′S SH. 4°52′ V  / 14,4  / -14,4; -4,87 ( Alphonse C )° S SH. 4,87°V _ 3.4
D 15°03′ S SH. 0°51′ V  / 15,05  / -15,05; -0,85 ( Alphonse D )° S SH. 0,85°V _ 23.7
G 12°21′ S SH. 3°23′ V  / 12,35  / -12,35; -3,39 ( Alphonse G )° S SH. 3,39°V _ 3.5
H 15°37′S SH. 0°32′ V  / 15,62  / -15,62; -0,53 ( Alphonse H )° S SH. 0,53°V _ 7.0
J 15°08′ S SH. 2°31′ V  / 15,14  / -15,14; -2,51 ( Alphonse J )° S SH. 2,51°V _ 7.9
K 12°37′ S SH. 0°07′ V  / 12,61  / -12,61; -0,11 ( Alphonse K )° S SH. 0,11°V _ 20.6
L 12°01′ S SH. 3°43′ V  / 12,02  / -12,02; -3,72 ( Alphonse L )° S SH. 3,72°V _ 3.8
R 14°23′ S SH. 1°55′ V  / 14,39  / -14,39; -1,92 ( Alphonse R )° S SH. 1,92°V _ 3.0
X 14°59′S SH. 4°28′ V  / 14,99  / -14,99; -4,46 ( Alphonse X )° S SH. 4,46°V _ 4.7
Y 14°43′S SH. 1°55′ V  / 14,71  / -14,71; -1,92 ( Alphonse Y )° S SH. 1,92°V _ 2.6

Locuri de aterizare a navelor spațiale

Vezi și

Note

  1. 1 2 3 Descrierea craterului pe The Moon-Wiki  (eng.)  (link inaccesibil) . Arhivat din original pe 30 mai 2018.
  2. Alphonse Crater pe harta LAC-77. . Preluat la 5 iulie 2020. Arhivat din original la 30 iunie 2019.
  3. 1 2 Manualul Uniunii Astronomice Internaționale (link inaccesibil) . Preluat la 12 august 2012. Arhivat din original la 11 decembrie 2016. 
  4. John E. Westfall's Atlas of the Lunar Terminator, Cambridge University. Presă (2000) . Preluat la 12 august 2012. Arhivat din original la 18 decembrie 2014.
  5. Baza de date despre craterul de impact lunar . Losiak A., Kohout T., O'Sulllivan K., Thaisen K., Weider S. (Institutul Lunar și Planetar, Programul Intern de Explorare Lunară, 2009); actualizat de Öhman T. în 2011. Pagina arhivată .
  6. 1 2 Kozyrev N. A. Activitatea vulcanică pe Lună Copie de arhivă din 12 martie 2016 la Wayback Machine // Priroda, 1959, nr. 3, pp. 84-87.
  7. Descoperiri științifice în Rusia . Preluat la 12 august 2012. Arhivat din original la 12 martie 2016.
  8. N. A. Kozyrev. Despre legătura dintre procesele tectonice ale Pământului și Lunii (Publicat în revista Technique-youth. 1971 (4), p. 50-51) (link inaccesibil) . Data accesului: 29 decembrie 2013. Arhivat din original la 3 ianuarie 2018. 
  9. Manual IAU . Preluat la 5 iulie 2020. Arhivat din original la 2 iulie 2020.
  10. Explorarea Lunii cu Programul Ranger . Preluat la 12 august 2012. Arhivat din original la 5 martie 2016.

Link -uri