Gigolo | |
---|---|
lat. Alphonsus | |
O imagine a sondei Lunar Orbiter - IV . | |
Caracteristici | |
Diametru | 111 km |
Cea mai mare adâncime | 2730 m |
Nume | |
Eponim | Alfonso (Alfonso) X al Castiliei (1221-1284), rege al Castiliei și Leonului, astronom |
Locație | |
13°23′ S SH. 2°51′ V / 13,39 / -13,39; -2,85° S SH. 2,85°V _ | |
Corp ceresc | Luna |
![]() | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Craterul Alphonse ( lat. Alphonsus ) este un vechi crater de impact mare situat pe partea vizibilă a Lunii , la granița de nord-est a Mării Norilor . Craterul poartă numele lui Alfonso al X-lea al Castiliei (1221-1284), rege al Castiliei și León , astronom . Denumirea a fost aprobată de Uniunea Astronomică Internațională în 1935. Formarea craterului aparține perioadei nectarului [1] .
Craterul se suprapune ușor cu craterul Ptolemeu situat la nord [2] . La sud-vest de crater se află craterul Al-Bitruji , la sud - craterul Arzakhel . Coordonatele selenografice ale centrului craterului sunt 13°23′ S. SH. 2°51′ V / 13,39 / -13,39; -2,85° S SH. 2,85°V g , - 110 km [3] , adâncime - 2,73 km [4] .
Peretele craterului este ușor spart și are o formă apropiată de hexagonală; înălțimea peretelui deasupra fundului în partea de nord-est este de aproximativ 2300 m [1] . Fundul craterului este străbătut în direcția de la sud la nord de falduri de roci aruncate în timpul impactului . Vârful central (Alphonse Alpha) are o formă piramidală și pante abrupte, ridicându-se la aproximativ 1500 m deasupra podelei craterului [1] , format probabil din anortosit . Părțile relativ uniforme de vest și de est ale bolului craterului sunt punctate cu un sistem de brazde . Volumul craterului este de aproximativ 12.000 km³ [5] .
O caracteristică a craterului sunt numeroase urme de roci piroclastice , formând un halou întunecat în jurul unor mici cratere din vasul craterului Alphonse și mărginind puțul său interior. Prezența unor astfel de roci, în combinație cu fenomenele lunare pe termen scurt observate (a se vedea mai jos), a dat naștere la presupunerea unor urme de activitate vulcanică în crater, cu toate acestea, în conformitate cu conceptele moderne, aceste roci sunt roci ale lunii . mare , ejectat în timpul impactului asupra stratului de regolit .
Craterul Alphonse este unul dintre locurile de pe Lună unde se observă cel mai des fenomene lunare pe termen scurt - o schimbare a aspectului unei pete întunecate pe fund, o creștere a luminozității și o schimbare a culorii vârfului central. Pe 26 octombrie 1956, astronomul american Dinsmore Alter , folosind un reflector de 60 de inci la Observatorul Muntelui Wilson , a realizat imagini cu raze albastre ale bolului craterului, în care a descoperit o tulburare ciudată a brazdelor din crater. În ciuda faptului că imaginile realizate în raze infraroșii nu prezentau această turbiditate, unii astronomi au considerat imaginile drept dovezi convingătoare ale existenței activității vulcanice în crater. În noaptea de 2-3 noiembrie 1958, la Observatorul de Astrofizică din Crimeea , astronomul sovietic Nikolai Aleksandrovich Kozyrev a primit spectrograme ale craterului Alfons, indicând eliberarea de gaze ( hidrogen molecular și carbon ) din vârful central al craterului [6] . Fenomenul activității vulcanice de pe Lună ca descoperire științifică a fost inclus în Registrul de stat al descoperirilor științifice al URSS sub nr. 76 cu prioritate din 3 noiembrie 1958 [7] . La 19 noiembrie 1958, astronomii englezi Hugh Percy Wilkins și F. Brijun au raportat apariția unei mici pete roșiatice direct în apropierea vârfului central al lui Alphonse din partea sa de sud [6] .
Cea mai recentă explorare lunară nu a confirmat aceste observații, iar acum se crede că activitatea vulcanică de pe Lună a încetat complet în perioada copernicană , adică acum aproximativ 1 miliard de ani. În ceea ce privește observațiile descrise mai sus, ele pot fi explicate prin deplasări tectonice pe Lună, care apar datorită influenței gravitaționale a Pământului [8] .
Există cinci cratere mici în bolul craterului Alphonse, cărora li s-au dat propriile nume de către Uniunea Astronomică Internațională [9] :
Crater | nume latin | Coordonatele | Diametru, km | Eponim | Anul aprobării IAC |
---|---|---|---|---|---|
Monira | Monira | 12°32′ S SH. 1°44′ V / 12,54 / -12,54; -1,73 ( Monira )° S SH. 1,73°V _ | 1.1 | Nume arab de femeie | 1976 |
Ravi | Ravi | 12°30′ S SH. 1°58′ V / 12,50 / -12,50; -1,97 ( Ravi )° S SH. 1,97°V _ | 1.6 | Nume indian masculin | 1976 |
Sorava | Soraya | 12°52′ S SH. 1°38′ V / 12,87 / -12,87; -1,63 ( Sorawa )° S SH. 1,63°V _ | 1.9 | Nume de femeie persan | 1976 |
Jose | Jose | 12°41′ S SH. 1°40′ V / 12,68 / -12,68; -1,66 ( Jose )° S SH. 1,66°V _ | 1.2 | nume de bărbat spaniol | 1976 |
Chang Ngo | Chang-Ngo | 12°41′ S SH. 2°10′ V / 12,69 / -12,69; -2.16 ( Tran Ngo )° S SH. 2,16° V _ | 2.3 | nume chinezesc de femeie | 1976 |
Alphonse [3] | Coordonatele | Diametru, km |
---|---|---|
A | 14°52′ S SH. 2°16′ V / 14,87 / -14,87; -2,27 ( Alphonse A )° S SH. 2,27°V _ | 3.6 |
B | 13°16′ S SH. 0°12′ V / 13,26 / -13,26; -0,20 ( Alphonse B )° S SH. 0,20°V _ | 22.9 |
C | 14°24′S SH. 4°52′ V / 14,4 / -14,4; -4,87 ( Alphonse C )° S SH. 4,87°V _ | 3.4 |
D | 15°03′ S SH. 0°51′ V / 15,05 / -15,05; -0,85 ( Alphonse D )° S SH. 0,85°V _ | 23.7 |
G | 12°21′ S SH. 3°23′ V / 12,35 / -12,35; -3,39 ( Alphonse G )° S SH. 3,39°V _ | 3.5 |
H | 15°37′S SH. 0°32′ V / 15,62 / -15,62; -0,53 ( Alphonse H )° S SH. 0,53°V _ | 7.0 |
J | 15°08′ S SH. 2°31′ V / 15,14 / -15,14; -2,51 ( Alphonse J )° S SH. 2,51°V _ | 7.9 |
K | 12°37′ S SH. 0°07′ V / 12,61 / -12,61; -0,11 ( Alphonse K )° S SH. 0,11°V _ | 20.6 |
L | 12°01′ S SH. 3°43′ V / 12,02 / -12,02; -3,72 ( Alphonse L )° S SH. 3,72°V _ | 3.8 |
R | 14°23′ S SH. 1°55′ V / 14,39 / -14,39; -1,92 ( Alphonse R )° S SH. 1,92°V _ | 3.0 |
X | 14°59′S SH. 4°28′ V / 14,99 / -14,99; -4,46 ( Alphonse X )° S SH. 4,46°V _ | 4.7 |
Y | 14°43′S SH. 1°55′ V / 14,71 / -14,71; -1,92 ( Alphonse Y )° S SH. 1,92°V _ | 2.6 |
![]() | |
---|---|
În cataloagele bibliografice |