Asari (oprire)

Platformă
asariasari
Linia Tornakalns-Tukums II
dzelzceļs letonă

Clădirea pasagerilor (mai 2016)
56°57′26″ N SH. 23°41′22″ in. e.
data deschiderii 1877 [1]
Nume anterioare Assern, Asari-I
Numărul de platforme 2
Numărul de căi 2
Tip platformă 1 latură, 1 insulă
Forma platformelor Drept
Actual permanent (3 kV)
Arhitecti P. Fedders
Distanța până la Riga 31 [2]  km 
Distanța până la Tukums II 37 [2]  km 
Cod în ASUZhT 097237
Cod în Express 3 2500665
Învecină despre. P. Melluzhi (platformă) și Vaivari (stație)
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Asari ( în letonă Asari ) este un punct de oprire (fosta stație) în Jurmala pe linia de cale ferată electrificată Tornakalns - Tukums II , fosta parte a căii ferate Riga-Oryol . Clădirea este un monument de arhitectură de importanță națională. [3]

Istorie

Stația Asari (numele original - Assern ) a fost deschisă în 1877, una dintre primele stații ale căii ferate nou construite care lega Riga de coasta Golfului Riga .

Dotarea tehnică a gării la momentul deschiderii era: o clădire tipică a gării, cinci săgeți, două peroane. Au fost echipate o rampă și o placă turnantă.

În 1919 apare numele actual, de ceva vreme (din 1927 până în 1938) s-a numit Asari-I.

În timpul Primului Război Mondial, clădirea a ars, în 1926, conform proiectului arhitectului Peter Fedders , a fost construită o nouă clădire a gării, care în general a supraviețuit până în zilele noastre [4] .

La punctul de oprire existau căi de încărcare și descărcare a trenurilor de marfă, acum demontate.

La sfârșitul anului 2015 - începutul anului 2016. a fost reconstruit punctul de oprire (înlocuirea platformelor joase cu altele medii, înălțime de 550 mm deasupra capului șinei, instalarea panourilor informative și supraveghere video).

Galerie

Note

  1. Gările din URSS. Director. — M.: Transport, 1981
  2. 1 2 Copie arhivată . Preluat la 31 mai 2016. Arhivat din original la 5 martie 2016.
  3. Asaru dzelzceļa stacija (link inaccesibil) . Preluat la 4 mai 2016. Arhivat din original la 6 aprilie 2018. 
  4. T. Altbergs, K. Augustāne, I. Pētersone. Dzelzceļi Letonia. R: Jumava, 2009, Pagina 74. ISBN 978-9984-38-698-0

Link -uri