| Badi al-Zaman al-Hamadani | |
|---|---|
| Arab. بديع الزمان الهمذاني | |
| Data nașterii | aproximativ 969 [1] |
| Locul nașterii |
|
| Data mortii | 1007 |
| Un loc al morții | |
| Țară | |
| Ocupaţie | scriitor , poet |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Badi 'az-Zaman (arab. الهمذاني , porecla, literalmente - "Miracolul epocii"; numele real Abu-l-Fadl Ahmad ibn al-Hussein al-Hamadani ) (969, Hamadan , - 1007 (8), Herat ) , luminos un reprezentant al literaturii arabe și al genului pe care l-a creat el însuși - maqams (lit. „loc de parcare”).
Badi' az-Zaman s-a născut în orașul persan Hamadan într-o familie „educată, demnă și de înaltă poziție”, scrie Mustafa Ash-Shaq'a (Ash-Shaq'a, 46). Este greu de spus dacă a fost o familie persană sau o familie arabă: mulți autori îl numesc persan, dar Badi al-Zaman însuși, într-unul dintre mesajele sale, își are originea în tribul nord-arabian Mudar (Ash-Shak'a). , 44). A studiat cu savanți hamadani, printre care și celebrul filolog Ahmad ibn Faris (d. 1005). La vârsta de 22 de ani, după ce a părăsit orașul natal, Badi' al-Zaman a pornit într-o călătorie în căutarea cunoștințelor literare și a locului său la soare. Locurile „șederilor” sale în ordine cronologică: Isfahan , Jurjan , Nishapur , unde Abu Bakr al-Khwarizmi (934-993) câștigă duelul poetic și câștigă faimă, Sijistan , diverse orașe, Ghazna și ultimul refugiu - Herat , unde este ferm măgarul, căsătorindu-se cu o fată dintr-o familie nobilă, a avut copii, a strâns avere și a cumpărat pământ. Badi' az-Zaman a murit înainte de a împlini vârsta de 40 de ani: conform unei versiuni, a fost otrăvit; potrivit altuia, mai frecvent, el, care a căzut într-un leșin profund, a fost considerat mort și îngropat de viu (Ibn Khallikan, I, 69; Ibn al-'Imad, III, 150).
Badi' al-Zaman este autorul unor poezii, majoritatea fiind panegirici de compoziție tradițională, precum și mesaje cu conținut foarte diferit, adresate în principal patronilor, colegilor prietenoși sau neprietenoși din condei. În mesaje, ca și în poezie, Badi 'az-Zaman folosește toate metodele moderne de decorare a textului - diverse tropi, repetări sonore, citate din Coran , lucrări ale poeților antici și moderni sau din propriile poezii, aluzii literare care nu sunt întotdeauna clare la prima vedere etc. Aceste mesaje nu pot fi atribuite nici prozei ( nasr – „vorbire împrăștiată”), nici poeziei ( nazm – „vorbire cu coarde”); în arabă, acest stil de scriere se numește saj' („cooing”), pe care îl traducem de obicei prin „proză rimată”, dar această traducere este inexactă, deoarece saj' diferă de proza obișnuită nu numai prin prezența rimei, ci și în ritm, care nu se creează ca în poezie prin alternarea combinaţiilor de silabe lungi şi scurte, ci datorită numărului egal de cuvinte în segmente rimate, precum şi paralelismului formelor gramaticale şi construcţiilor sintactice folosite. Creat de Badi' al-Zaman și renumit pentru numele său , genul maqam , cu includere abundentă de saj'a , provine din conversații și folclor urban, este un mic roman cu personaje fictive și, adesea, o intriga aventuroasă. În colecția de maqam Badi 'az-Zaman 51 (52) care a ajuns până la noi, o poveste care vine de la chipul lui ' Isa ibn Hisham , care în diferite roluri și împrejurări întâlnește un om de o elocvență magnifică - aceasta și câștigându-și mijloace de trai în diferite moduri - în care ulterior recunoaște Abu-l-Fath al-Iskandri , sau pur și simplu un alexandrin .
Un crater de pe Mercur poartă numele lui Badi al-Zaman .