Barma ( sec. XVI ) - arhitect rus , care ar fi creat în 1555 - 1561, împreună cu arhitectul Postnik , Catedrala Sf. Vasile sau Catedrala de mijlocire „cea de pe șanț”, în Piața Roșie din Moscova.
Numele lui Barma este menționat în cea de-a treia ediție a „Viața mitropolitului Iona” (1560-1580), probabil că această sursă a dat naștere unor intrări atât în „ cronicarul Piskarevsky ” („ iar maestrul era Barma și tovarășii săi ”) și în „ Povestea Marii Icoane, făcătorul de minuni Nikola ” din secolul al XVII-lea (" ... Dumnezeu i-a dat [Ivan cel Groaznic] doi stăpâni ruși pe râul Postnik și Barma și a fost înțelept și convenabil pentru o faptă atât de minunată "). . Numele lui Barma și Postnik se găsesc în cronici în diferite interpretări; Există o cronică în care numele Postnik și porecla Barma sunt combinate într-o singură persoană - „ Fiul lui Postnikov, potrivit lui Barma ”.
Punctul de vedere cel mai des întâlnit și bine stabilit este cel care recunoaște paternitatea a doi arhitecți, deși există opinia că Barma și Postnik sunt una și aceeași persoană [1] . Construcția templului, începută împreună în 1555, la un an după plecarea lui Postnik la Kazan , a continuat timp de patru ani sub conducerea lui Barma. Este posibil ca principala soluție compozițională și artistică să aparțină și acesteia din urmă.
O serie de caracteristici arhitecturale ale Catedralei Sf. Vasile sugerează cunoașterea lui Barma cu tradiția vest-europeană [2] . Arhitectului i se atribuie paternitatea a mai multor biserici construite la mijlocul și al treilea sfert al secolului al XVI-lea, cu toate acestea, I. L. Buseva-Davydova consideră că „nu există temeiuri suficiente pentru aceasta” [2] .
Legenda folclorică despre orbirea lui Barma de către Ivan cel Groaznic a apărut deja în prima jumătate a secolului al XVII-lea [2] .
Un crater de pe Mercur poartă numele lui Barma [3] .
De la BDT:
- M. , 2004.