Acid betunic

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 11 iulie 2018; verificările necesită 2 modificări .
Acid betunic
General

Nume sistematic
acid betulinic
Chim. formulă C30H48O3 _ _ _ _ _
Proprietăți fizice
Masă molară 456,70 g/ mol
Proprietati termice
Temperatura
 •  topirea 316 - 318 °C
 • descompunere 295 - 298°C
Clasificare
Reg. numar CAS 472-15-1
PubChem
Reg. numărul EINECS 207-448-8
ZÂMBETE   CC(=C)C1CCC2(C1C3CCC4C5(CCC(C(C5CCC4(C3(CC2)C)C)(C)C)O)C)C(=O)O
InChI   InChI=1S/C30H48O3/c1-18(2)19-10-15-30(25(32)33)17-16-28(6)20(24(19)30)8-9-22-27( 5)13-12-23(31)26(3.4)21(27)11-14-29(22.28)7/h19-24.31H,1.8-17H2.2-7H3,(H ,32,33)/t19 -,20+,21-,22+,23-,24+,27-,28+,29+,30-/m0/s1QGJZLNKBHJESQX-FZFNOLFKSA-N
CHEBI 3087
ChemSpider
Datele se bazează pe condiții standard (25 °C, 100 kPa), dacă nu este menționat altfel.
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Acidul betunic (acid 3β-hidroxi-20(29)-lupaen-28-oic) este un triterpenoid pentaciclic natural. Conținut în scoarța unor specii de plante, în principal mesteacănul pufos (Betula pubescens), de la care și-a luat numele.

Activitate farmacologică

Acidul betunic și derivații săi au activitate antiinflamatoare, antitumorală și anti-HIV. [1] [2]

În 1955, acidul betulinic a fost observat ca fiind un inhibitor selectiv al melanomului la om [3] . De asemenea, s-a dovedit că acidul betulinic este capabil de a induce apoptoza neuroblastomului la om în modele de sisteme in vitro și in vivo [4] . La un moment dat, a fost dezvoltat ca medicament prin colaborarea Rapid Access cu Programul de Dezvoltare a Intervenției al Institutului Național al Cancerului din SUA [5] . De asemenea, s-a constatat că acidul betulinic, într-un studiu in vitro , acționează împotriva neuroectodermic (neuroblastom, meduloblastom, sarcom Ewing [6] ) și tumorilor cerebrale maligne [7] [8] , carcinomului ovarian [7] , liniei celulare de leucemie HL- 60 [9] și carcinomul scuamos malign al liniilor celulare ale capului și gâtului SCC25 și SCC9 [10] . În schimb, în ​​cancerele epiteliale precum cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul pulmonar cu celule mici și carcinomul cu celule renale, precum și în leucemia limfocitară T, eficacitatea tratamentului cu acid betulinic nu este justificată [6] .

S-a descoperit că eficacitatea acidului betulinic ca agent anticancerigen în cancerul de sân depinde de susceptibilitatea receptorilor canabinoizi. Acidul betunic se comportă atât ca antagonist CB1, cât și ca agonist CB2 [11] .

Obținerea

Există o serie de metode pentru obținerea acidului betulinic din betulină , care pot fi împărțite în două grupuri. Primul grup de metode include scheme în mai multe etape care permit evitarea unei modificări a orientării spațiale a grupării hidroxil în poziția 3 și obținerea unui izomer 3β activ biologic. Esența acestor metode este protejarea grupărilor hidroxil ale betulinei, deprotejarea grupării hidroxil primare, oxidarea grupării hidroxil primare într-o grupare carboxil, deprotecția grupării hidroxil secundare.

A fost dezvoltată o metodă în cinci etape pentru obținerea acidului betulinic din betulină, conform căreia, în prima etapă, gruparea hidroxil primară este protejată de dihidropiran pentru a forma esterul betulinei tetrahidropiran. Apoi se efectuează protecția grupării hidroxil secundare prin acilare cu anhidridă acetică în piridină, urmată de îndepărtarea protecției cu tetrahidropiran. Apoi, monoacetatul de betulină este oxidat cu reactivul Jones la monoacetat de acid betulinic, urmat de producerea acidului betulinic prin scindarea grupării acetil cu carbonat de potasiu în metanol. Această metodă face posibilă obținerea izomerului 3β al acidului betulinic, care, spre deosebire de izomerul 3α, are activitate biologică. Dezavantajele acestei metode includ natura sa în mai multe etape și, în consecință, durata procesului în ansamblu și randamentul total scăzut al produsului țintă (40-50%). [12]

Al doilea grup de metode este reprezentat de scheme în două etape care fac posibilă obținerea rezultatului dorit într-un mod mai scurt, dar cu conversia unei cantități mici din produsul țintă (aproximativ 15%) în 3α-hidroxi-inactiv biologic. Acidul 20(29)-lupaenoic (izomer 3α. Avantajele acestui grup de metode sunt asociate nu numai cu o reducere a numărului de etape ale procesului, ci și cu o creștere a randamentului produsului țintă, chiar și ținând cont scăderea randamentului izomerului 3β datorită apariției izomerului 3α.se reduce cu izopropilat de aluminiu sau hidruri complexe la acid betulinic [13].

Note

  1. Pisha E. Metodă de inhibare selectivă a melanomului, folosind acid betulinic. Nat. Med. 1995. Vol.1. P. 1046-1051
  2. Fujioka T. Compuși și metode de utilizare pentru tratarea infecțiilor cu HIV. J. Nat. Prod. 1994 Vol. 57. P. 243-247.
  3. E. Pisha, H. Chai, I. S. Lee, T. E. Chagwedera, N. R. Farnsworth. Descoperirea acidului betulinic ca inhibitor selectiv al melanomului uman care funcționează prin inducerea apoptozei  // Nature Medicine. — 1995-10. - T. 1 , nr. 10 . — S. 1046–1051 . — ISSN 1078-8956 . - doi : 10.1038/nm1095-1046 .
  4. ML Schmidt, KL Kuzmanoff, L. Ling-Indeck, JM Pezzuto. Acidul betunic induce apoptoza în liniile celulare de neuroblastom uman  // European Journal of Cancer (Oxford, Anglia: 1990). — 1997-10. - T. 33 , nr. 12 . — S. 2007–2010 . — ISSN 0959-8049 . - doi : 10.1016/s0959-8049(97)00294-3 .
  5. YingMeei Tan, Rong Yu, John M. Pezzuto. Moartea celulară programată indusă de acid betulinic în celulele melanomului uman implică activarea protein kinazei activate de mitogen  // Clinical Cancer Research: An Official Journal of the American Association for Cancer Research. — 2003-07. - T. 9 , nr. 7 . — S. 2866–2875 . — ISSN 1078-0432 .
  6. ↑ 1 2 S. Fulda, C. Friesen, M. Los, C. Scaffidi, W. Mier. Acidul betunic declanșează apoptoza independentă de CD95 (APO-1/Fas) și p53 prin activarea caspazelor în tumorile neuroectodermale  // Cancer Research. — 1997-11-01. - T. 57 , nr. 21 . — S. 4956–4964 . — ISSN 0008-5472 .
  7. 1 2 Valentina Zuco, Rosanna Supino, Sabina C. Righetti, Loredana Cleris, Edoardo Marchesi. Citotoxicitatea selectivă a acidului betulinic pe liniile celulare tumorale, dar nu și pe celulele normale  // Cancer Letters. - 2002-01-10. - T. 175 , nr. 1 . — S. 17–25 . — ISSN 0304-3835 . - doi : 10.1016/s0304-3835(01)00718-2 .
  8. W. Wick, C. Grimmel, B. Wagenknecht, J. Dichgans, M. Weller. Apoptoza indusă de acid betulinic în celulele de gliom: o cerință secvențială pentru sinteza de noi proteine, formarea de specii reactive de oxigen și procesarea caspazei  // Jurnalul de farmacologie și terapie experimentală. — 1999-06. - T. 289 , nr. 3 . - S. 1306-1312 . — ISSN 0022-3565 .
  9. Zhao-Ning Ji, Wen-Cai Ye, Guo-Ging Liu, WL Wendy Hsiao. Apoptoza mediată de acidul 23-hidroxibetulinic este însoțită de scăderea expresiei bcl-2 și a activității telomerazei în celulele HL-60  // Life Sciences. - 22-11-2002. - T. 72 , nr. 1 . — S. 1–9 . — ISSN 0024-3205 . - doi : 10.1016/s0024-3205(02)02176-8 .
  10. Dietmar Thurnher, Dritan Turhani, Martina Pelzmann, Bettina Wannemacher, Birgit Knerer. Acid betunic: un nou compus citotoxic împotriva celulelor canceroase maligne ale capului și gâtului  // Head & Neck. — 2003-09. - T. 25 , nr. 9 . — S. 732–740 . — ISSN 1043-3074 . - doi : 10.1002/hed.10231 .
  11. Xinyi Liu, Indira Jutooru, Ping Lei, Kyoung Hyun Kim, Syng-Ook Lee. Acidul betunic vizează YY1 și ErbB2 prin perturbarea dependentă de receptorul de canabinoizi a microARN-27a:ZBTB10 în cancerul de sân  // Molecular Cancer Therapeutics. — 2012-07. - T. 11 , nr. 7 . - S. 1421-1431 . — ISSN 1538-8514 . - doi : 10.1158/1535-7163.MCT-12-0026 .
  12. Pezzuto Dg., Darrick SHL Kim. Metode de fabricare a acidului betulinic. Brevet SUA 5.804.575.1997.
  13. Ruzicka L., Lamberton AH, Christe Ruzicka CW Abordarea sintetică a acidului betulinic. Helv. Chim. acta. 1938. Vol.21. P. 1706-1717.

Literatură