Doamne, te lăudăm ( Ger. Großer Gott, wir loben dich ) este un imn popular creștin scris în 1771 de preotul catolic din Silezia , Ignaz Franz (1719-1790) pe baza imnului latin din secolul al IV-lea „ Te Deum ” (cunoscut în tradiția ortodoxă drept „Te lăudăm pe Dumnezeu”). Este de obicei săvârșită la sfârșitul slujbelor divine ca un cântec de mulțumire. A fost tradusă în engleză în secolul al XIX-lea și a devenit popular printre protestanții americani.
La începutul secolului al XX-lea, acest imn a fost tradus în limba rusă și a intrat în colecția baptistă „Gusli” sub nr. 165, iar în „ Cântarea Renașterii ” sub nr. 139 [1] . În colecția „Imnuri ale creștinilor” de D. A. Yasko (1956), acest imn se află pe primul loc de cinste [2] . În Rusia, acest imn este interpretat atât la Lutheran (nr. 112 în colecția ELTSI [3] ), cât și la slujbele catolice [4]
Doamne, te lăudăm și aducem laudă.
Etern, Îți cântăm un cântec și ne ridicăm inimile către Tine.
Închinându-ne în fața Ta, ne mărim, o, bun rege!
Sufletele celor drepți, sfinții, oștirile, autoritățile puterilor cerului
Lăudați bunătatea faptelor Tale, faptelor mari și minunate,
Lăudați pe Dumnezeu și pe Tatăl, Atotputernicul Făcător.
Glasul apostolilor sfinților și al profeților inspirați,
tălmăcitorii cuvintelor Tale, înțelepții, prețioșii, O
mulțime de martiri sunt alături de ei - toți mulțumesc
Biserica de pe pământ cântă numele tău,
trăind din bunătatea ta, așteptând gloria ta.
Ești vrednic de toată lauda și iubire deplină.
Miel blând, Ai fost aici o victimă a morții și a chinului,
Dar ai biruit toate intrigiile, ai respins toate ispitele.
Slavă, slavă, Dumnezeul puterii! Isus este Emmanuel!
Großer Gott, wir loben dich, Herr, wir preisen deine Stärke.
Vor dir neigt die Erde sich und bewundert deine Werke.
Wie du warst vor aller Zeit, deci bleibst du in Ewigkeit.