„Water of the Clyde” sau „Willie and Margarita” ( Eng. Clyde's Water , de asemenea Eng. The Mother's Malison ; Child 216 , Roud 91 [1] ) este o baladă populară scoțiană . Cea mai veche înregistrare datează din 1800. Francis James Child în colecția sa oferă trei versiuni ale baladei, dintre care una se bazează pe o înregistrare a lui Peter Buchan . Intriga lucrării coincide în mare măsură cu evenimentele unei alte balade din colecția Copil, „ The Las of Roch Royal ; Child 76”, cu excepția faptului că nu un tânăr face calea dificilă către o persoană iubită, ci o fată [ 2] .
Seara târziu, Willy va merge la iubita lui Margaret (Margarita). Mama încearcă să-l descurajeze, fiind atentă la vremea rea, dar tânărul nu-și părăsește intențiile. Apoi ea prefigurează că blestemul unei mame îl va depăși pe Willy în apele Clydei dacă acesta decide să plece. Înșeuând un cal, pornește și cu mare dificultate traversează râul fierbinte și iute. Ajuns la casa lui Margaret, Willy bate mult timp până când mama fetei, dându-se în ea, îl îndrăznește sub diverse pretexte. Simțind necazuri iminente, Willie se întoarce la râu, iar în timpul traversării râului Clyde, curentul îl aruncă de pe cal. În timp ce el se îneacă, Margaret se trezește în patul ei, după ce l-a auzit anterior pe Willy vorbind cu mama ei printr-un vis. Mama îi spune că l-a alungat pe tânăr. Margaret aleargă la malul râului și intră în apa rapidă. Pe fundul râului, ea găsește trupul lui Willy și, reproșând ambelor mame inimile lor rele, ea însăși devine o femeie înecată [2] .
Deși anumite elemente ale intrigii baladei sunt frecvente în folclorul european (motivele unei mame perfide și blestemul unei mame), ea însăși este specifică Scoției [2] .
Balada începe cu sângerarea nazală a lui Willy, în timp ce în literatura medievală de la sfârșitul secolului al XII-lea, sângerarea nazală este descrisă ca un semn rău [3] . Același motiv este prezent în balada ulterioară Lord Derwentwater ( Child 208) [ 4 ] .
Pentru prima dată, o baladă în rusă numită „Willy și Margarita” a fost tradusă de Mihail Illarionovich Mikhailov . A fost publicată în revista Sovremennik (nr. 7, 1858). Sub titlul „Apa din Clyde” a fost tradus de Ignatius Mihailovici Ivanovski [2] .