Gavrilov, Andrei Iurievici

Andrei Gavrilov

2016
Numele complet Andrei Iurievici Gavrilov
Data nașterii 27 ianuarie 1952 (70 de ani)( 27.01.1952 )
Locul nașterii Leningrad , SFSR rusă , URSS
Cetățenie  URSS → Rusia 
Ocupaţie jurnalist , traducător , crainic
Tată Iuri Alexandrovici Gavrilov

Andrei Yuryevich Gavrilov (n . 27 ianuarie 1952 , Leningrad [1] ) este un jurnalist muzical sovietic și rus , editor muzical, crainic , traducător simultan de filme din engleză și franceză. De la mijlocul anilor 1980, el este unul dintre cei mai cunoscuți și productivi traducători [2] .

Biografie

Născut la 27 ianuarie 1952 la Leningrad în familia lui Yuri Aleksandrovich Gavrilov (d. 1965), jurnalist de ziar și autor al cărții Barcelona, ​​​​Toledo, Madrid. Are o soră [3] .

După ce a absolvit Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Ministerul Afacerilor Externe al URSS a fost repartizat să lucreze la TASS , unde a lucrat timp de zece ani ca jurnalist internațional .

În anii 1980, a scris articole despre muzica rock occidentală atât pentru ziare și reviste, cât și pentru notele de linie ale companiei Melodiya . La sfârșitul deceniului, deja în timpul perestroikei, el a devenit cunoscut drept autorul ideii și al compilatorului seriei de discuri fonografice Arhiva Muzicii Populare , pentru fiecare dintre acestea a scris adnotări însoțitoare (vezi articolele din categoria Arhiva Muzicii Populare ). ).

Corespondența lui Gavrilov cu scriitorul și jurnalistul din Leningrad Alexander Zhitinsky este de asemenea cunoscută . La sfârșitul anilor 1980, a fost publicat pe paginile revistei din Leningrad „ Aurora ” ca parte a secțiunii de autor din Zhitinsky, iar mai târziu a intrat în cartea sa „Notele unui amator de rock”.

În 1993, a anunțat MTV Hot Ten pe Channel 1 Ostankino în timpul programului MuzOboz .

Din 1998 până în 2001 și din 2003 până în 2013, a tradus în direct premiile Oscar pe postul de televiziune NTV-Plus Mir Kino și pe Channel One (în 1998-2001 și 2010-2013 - împreună cu Yuri Serbin ) [3] . De asemenea, a fost vocea companiei de închiriere West Video .

În perioada din toamna anului 2007 până în primăvara anului 2008, Gavrilov a colaborat cu postul de radio din Moscova Kino FM ca gazdă a mai multor programe de ciclu - The Last Movie Hero, Soundtrack Daily și altele.

Din 7 mai 2008, colaborează cu Radio Liberty , alături de Ivan Tolstoi, găzduiește emisiunea Peste bariere, ulterior Alfabetul disidenței.

Din septembrie 2014 - la radioul „ Ploaia de argint ”, a găzduit inițial programul „În jurul lumii în 8.000 de cântece”, din septembrie 2017 - gazda programului de autor „Ieri, azi, mâine”, acum găzduiește programul „Film și muzică”. „ și „ Arta radioului” [4] .

Din 2015 până în 2017, a dat anunțuri pe canalul 24 Doc TV .

Traduceri de filme

În total, Gavrilov a tradus peste 2.000 de filme [5] . El continuă să lucreze cu traducerea autorului în prezent. Printre cele mai recente lucrări ale sale se numără traduceri ale lui Mad Max: Fury Road , Night Runaway , Jurassic World și multe alte blockbuster moderne . În 2017, a fost invitat să pronunțe vocea off a versiunii 3D a filmului „ Terminator 2: Judgment Day ” [6] , iar în 2018 a dat vocea versiunii oficiale de închiriere a filmului „ Kickboxer Returns ” [7] .

O traducere a scenei de deschidere din Blood and Concrete: A Love Story a fost difuzată pe scară largă pe internet [8] . Monologul de 30 de secunde exprimat de traducător a devenit recunoscut, iar până astăzi există multe parodii [9] .

Înregistrare. SoLyd Records

În 1993, Andrey Gavrilov a fondat casa de editură (label) SoLyd Records [10] , care există și astăzi.

SoLyd Records lansează muzică „non-mass” dintr-o mare varietate de genuri: înregistrări de arhivă și de colecție de rock rusesc (" Acvariu ", " Krematorium " [11] , " Ado "), jazz ( trio Ganelin - Tarasov -Chekasin [12] ] , Alexei Kozlov ), avangardă ( „ Pop-mechanics ” [12] și alte lucrări de Serghei Kuryokhin [10] ), clasici barzi ( Vladimir Vysotsky , Alexander Galich , Bulat Okudzhava , Veronika Dolina , Julius Kim [10] ) , muzică mondială („Biosinteza” [12 ] ).

Note

  1. ↑ Insule . Radio Liberty (1 septembrie 2015). Preluat la 6 martie 2020. Arhivat din original la 23 iulie 2020.
  2. ↑ Însuși vocea casetelor VHS Andrey Gavrilov - despre „Terminator”, blesteme în filme și o agrafă de rufe pe nas . Buro247 (1 noiembrie 2019). Preluat la 26 aprilie 2021. Arhivat din original la 26 aprilie 2021.
  3. ↑ 1 2 Regulile de viață ale lui Andrey Gavrilov . Esquire (30 septembrie 2013). Preluat la 26 aprilie 2021. Arhivat din original la 26 aprilie 2021.
  4. ↑ Andrei Gavrilov | Ploaia de argint . argint.ru Preluat la 18 septembrie 2015. Arhivat din original la 21 septembrie 2015.
  5. ↑ „Nu Terminator, ci Killer” . Națiunea (30 septembrie 2019). Preluat la 26 aprilie 2021. Arhivat din original la 26 aprilie 2021.
  6. ↑ Opinie despre filmul „Terminator 2: Judgment Day” în 3D. Ironborn . Jocuri de noroc (16 august 2017). Preluat la 26 aprilie 2021. Arhivat din original la 26 aprilie 2021.
  7. ↑ Voce off „Kickboxer Returns” din anii 90! . Data accesului: 26 februarie 2018. Arhivat din original pe 27 februarie 2018.
  8. ↑ Monolog de deschidere din Blood and Concrete
  9. ↑ „Nenorocitul dracului, vino aici!” De ce rețeaua iubește atât de mult o traducere nazală din anii 90 . Lenta.ru (26 iulie 2016). Preluat la 25 august 2018. Arhivat din original la 18 iulie 2020.
  10. ↑ 1 2 3 Tolstoi, Ivan „Solid Records”. Invitatul nostru este editorul Andrey Gavrilov . Peste bariere . Radio Liberty (31 ianuarie 2003). — Textul programului radio. Consultat la 17 noiembrie 2007. Arhivat din original la 1 martie 2012.
  11. ↑ Varvara Solyd Records . Studiouri de înregistrare . Muzica rock.Ru. Consultat la 17 noiembrie 2007. Arhivat din original la 1 martie 2012.
  12. ↑ 1 2 3 Müller-Gödecke, Connie Solyd Records  . Avantart (august 1999). — Pagina etichetei Solyd Records la www.avantart.com. Consultat la 17 noiembrie 2007. Arhivat din original la 1 martie 2012.

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În rețelele sociale
Site-uri tematice