Garagai

Garagay , Garagay  este un monument arheologic al culturii Chavin . Este situat în Valea râului Rimac , Peru , districtul San Martin de Porres , în zona urbană Lima , în zona cunoscută sub numele de „Urbanización El Pacífico”, la intersecția străzilor Angélica Gamarra și Universitaria.

Arheologul Roger Ravines s-a angajat în principal în săpături și studiul orașului Garagay în 1975.

Condiție

Conservarea monumentului este o problemă din cauza lipsei de atenție a autorităților, a impactului condițiilor climatice și a barbarilor individuali. În ultima vreme, aici a fost amplasată o fabrică de cărămidă, ulterior clădirea antică a servit drept bază pentru un turn de înaltă tensiune. La 12 august 1985, 850 de familii sărace au pătruns în zona arheologică, care au întemeiat acolo locuințe temporare, care s-au transformat în cele din urmă în unele permanente. Totodată, monumentul a fost jefuit. Eforturile Institutului Peruan de a-i evacua nu au dat roade. [unu]

Tâmplă în formă de U

Monumentul este format din trei mari structuri situate în forma literei P în jurul unui pătrat mare. „Litera P” este deschisă spre nord-est. Un aspect similar al clădirii a fost tipic pentru coasta centrală a Peruului în epoca perioadei de formare (mileniul II î.Hr.). [2] În interiorul corpului templului central se află o clădire mai mică, cu reliefuri pe lut. Desenele în relief înfățișează oameni și animale. Pe baza acestor reliefuri, a fost formulată ipoteza că Garagay ar fi aparținut culturii Chavin .

Vezi și

• cultura Chavin
• Sechin (Peru)
• Imperiul Incaș

Note

1. ↑ El Comercio , „Entidades publicas apoyan a invasores”.
2. ↑ Williams Leon, Carlos, „Complejos de pirámides con planta en U”.

Literatură

• Bonavia, Duccio. Perú: Hombre e Historia, de los orígenes al siglo XV , Lima: EDUBANCO, 1991, p. 197-198.
• Druc, Isabelle; Burger, Richard; Zamojska, Regina; Magny, Pierre. „Producția ceramică Ancón și Garagay pe vremea lui Chavín de Huántar”. En: Journal of archaeological science , 2001, N° 28, p. 29-43: cartes, ill., tab., graph., bibliogr. p. 42-43.
• El Comercio , „Entidades publicas apoyan a invasores”. Lima, 30 martie 1990.
• Fuentes Sadowski, José Luis, „Garagay: la sombra del monumento”. En: Tukuy Rikuq: boletín informativo . Lima, 2007; nr. 4.
• Ravines, Rogger, „Garagay como arqueología experimental”. En: Matos Mendieta, Ramiro (comp.), Arqueología peruana , Lima, 1979. p. 75-80.
• Ravines, Rogger, „Garagay: Un centro ceremonial del período formativo”. En: Los incas y el antiguo Perú: 3000 años de historia , Colección encuentros: Serie catálogos. Barcelona: Sociedad estatal Quinto Centenario, 1991. p. 218-229: ill., bibliogr. p. 229.
• Ravines, Rogger, „Garagay: Un centre ceremoniel du formatif”. En: Inca-Perú: 3000 ans d'histoire . Gent: Imschoot, uitgevers, 1990. p. 132-143. (en frances)
• Ravines, Rogger, „Garagay: Ein frühes zeremonielles Zentrum”. En: Inka Peru: 3000 Jahre Indianische Hochkulturen . Tübigen: E. Wasmuth, 1992. p. 32-38: bolnav. (en aleman)
• Ravine, Rogger; Engelstad, Helen; Palomino, Victoria; Sandweiss, Daniel. „Materiales arqueologicos de Garagay”. En: Revista del Museo Nacional , Lima, 1982, T. XLVI, p. 135-233: ill., tab., graf., bibliogr. p. 230-233.
• Ravine, Rogger; Isbell, William. „Garagay: sitio ceremonial temprano în el valle de Lima”. En: Revista del Museo Nacional , Lima, 1975, T. XLI, p. 253-275: ill., fila.
• Williams Leon, Carlos. Complejos de pirámides con planta en U, patron arquitectónico de la costa central. En: Revista del Museo Nacional , Lima, 1980, T. XLIV, p. 95-110.

Dicționare și enciclopedii	Rusă mare