Rețea hexagonală

Rețeaua hexagonală sau rețeaua triunghiulară echilaterală este unul dintre cele cinci tipuri de rețele bidimensionale .

Trei puncte adiacente formează un triunghi echilateral . Cel mai adesea, se folosesc patru orientări ale unui astfel de triunghi, atunci când, dacă este considerat ca o săgeată, acesta poate fi orientat în sus, în jos, la stânga sau la dreapta. Deși în fiecare caz ele pot fi considerate ca fiind îndreptate în două direcții oblice.

Cele două orientări ale imaginii de rețea sunt cele mai frecvent utilizate. Acestea pot fi denumite „grilă hexagonală cu rânduri orizontale” (ca în diagrama de mai jos), cu triunghiuri îndreptate în sus și în jos și „grilă hexagonală cu rânduri verticale”, cu triunghiuri îndreptate spre stânga și dreapta. Sunt diferite: rotite cu 90° sau echivalentul cu 30°.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Grila hexagonală cu rânduri orizontale este un caz special al unei grile dreptunghiulare centrate (adică rombice), cu dreptunghiuri care sunt de √3 ori mai înalte decât cele late.

Categoria sa de simetrie este grupul de tapet p6m .

Pentru imagistica în fagure , cele mai frecvente sunt două orientări. Ele pot fi denumite „fagure pe rând orizontal”, cu hexagoane cu două laturi verticale și „fagure pe rând vertical”, cu hexagoane cu două laturi orizontale. Ele diferă într-un unghi de 90° sau echivalentul a 30°.

Structura fagure este legată de rețeaua hexagonală în două moduri:

Raportul dintre numărul de vârfuri și numărul de hexagoane este 2, iar împreună cu centrele 3.

Termenul „zăbrele de tip fagure” poate însemna rețeaua hexagonală corespunzătoare sau o structură care nu este o rețea în sensul de grup , dar, de exemplu, are simetrie translațională. O serie de puncte care formează vârfurile fagurelui (fără puncte în centre) arată structura fagurelui:

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Literatură