Hugh VII de Lusignan | |
---|---|
fr. Hugues VII de Lusignan | |
Senor de Lusignan | |
1102 - 1151 | |
Predecesor | Hugo VI |
Succesor | Hugo VIII |
Conte de La Marche | |
1102 - 1151 (sub numele de Hugo al II-lea ) |
|
Predecesor | Hugo I |
Succesor | Hugo III |
Naștere | O.K. 1090 |
Moarte | O.K. 1151 |
Gen | Casa Lusignan |
Tată | Hugo VI |
Mamă | Ildegard de Thouar |
Soție | Sarazina de Lese |
Copii |
Hugh al VIII -lea , William, Simon I, Rorgon, Galeran, Aimé (Aenor) |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Hugo VII Brown de Lusignan ( fr. Hugues VII le brun de Lusignan ; înainte de 1090 [1] - c. 1151 ) - Seigneur de Lusignan și conte de La Marche din aproximativ 1102/1110. Fiul lui Hugh VI de Lusignan și Ildegard de Thouars.
S-a luptat cu contele Vulgren al II-lea de Angouleme și cu domnul său Ducele de Aquitaine Guillaume al IX-lea Trubador . A fost învins de trupele ducelui în 1118 și 1122. În cele din urmă s-a împăcat cu el în 1126.
Cu noul duce William al X -lea , el a început din nou să lupte, a fost din nou învins (până în 1136) și de ceva timp a fost ținut captiv în castelul Talmont.
S-a certat și cu Gilbert de la Pore , episcop de Poitiers, ale cărui posesiuni le-a jefuit. Pentru aceasta a fost excomunicat în 1142, dar în 1144 a plătit o amendă decentă, iar mai târziu a acceptat crucea și l-a însoțit pe regele Ludovic al VII-lea la a doua cruciada din 1147.
Soția: Sarazina de Lezey [2] (d. 1144). A avut mai mulți copii, printre care: