Partidul Democrat din Moldova | |
---|---|
Matrite. Partidul Democrat in Moldova | |
Lider | Pavel Filip |
Fondator | Dmitri Diakov |
Fondat | 8 februarie 1997 |
Sediu |
Moldova ,Chișinău, st. armeană, 44/3 |
Ideologie |
Social Democrație Euro-atlantism |
Internaţional | Internațională Socialistă |
Numărul de membri | 54.192 (iulie 2018) |
Locuri în Parlament | 0 / 101 |
Locuri în consiliile municipale și raionale | 238 / 1108 |
Site-ul web | www.pdm.md |
Partidul Democrat din Moldova ( Mold. Partidul Democrat din Moldova ) este o formațiune politică din Republica Moldova. Fondat în 1997, PDM se declară de centru-stânga [1] , este membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni (PSE) și membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste. Președintele partidului este Pavel Filip . Potrivit statutului, PDM reprezintă constituirea Republicii Moldova ca stat independent, suveran și democratic, bazat pe drept și integrat într-o singură familie de democrații europene.
Partidul Democrat din Moldova a fost înființat la 8 februarie 1997 sub denumirea de Mișcarea pentru o Moldova Democrată și Prosperă . La 17 octombrie 1998, congresul a ales organele de conducere ale partidului și a adoptat o cartă și un program politic bazat pe principiile social-democrației. La alegerile parlamentare din martie 1998, blocul electoral, creat pe baza Mișcării - Blocul „Pentru o Moldova Democrată și Prosperă”, a primit 18,64% din voturi, respectiv 24 din 101 de locuri în parlament, ceea ce i-a permis. să participe la guvernare, în cadrul Alianței pentru Democrație și Reformă (ADR). Dmitri Dyakov , președintele formației, a fost ales președintele legislativului. Din 1997 până în vara lui 2009, partidul a fost condus de Dmitri Dyakov, care în perioada 1997-2001 a ocupat funcția de președinte al parlamentului. În 1999, reprezentantul DPDM Ion Sturza a fost numit șef al guvernului țării [2] .
La Congresul din 15 aprilie 2000, Mișcarea pentru o Moldova Democrată și Prosperă a fost redenumită Partidul Democrat din Moldova. La alegerile parlamentare din 2001 , partidul a primit 79.757 de voturi (5,02%), dar nu a trecut de pragul electoral de 6%. Cu toate acestea, la alegerile locale din 25 mai 2003, PDM a reușit să obțină circa 8,3% din țară.
Congresul partidului din 22 noiembrie 2003 a stabilit noi sarcini pentru activitatea partidului. Unul dintre principalele documente adoptate la Congres a fost o nouă ediție a programului politic, în care partidul declară caracterul imuabil al scopurilor și principiilor sale politice. La congres, Partidul Democrat și-a anunțat intenția de a deveni membru al Internaționalei Socialiste și a adoptat o rezoluție privind relația Partidului Democrat din Moldova cu mișcarea sindicală. La 8 mai 2004 , răspunzând aşteptărilor alegătorilor cu privire la consolidarea forţelor reformiste şi democratice, Partidul Democrat din Moldova, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Social Liberal (SLP) au creat Blocul Electoral Moldova Democrată (BDM).
După alegerile parlamentare din 6 martie 2005 , PDM a câștigat opt locuri în parlament, devenind singurul partid care a pierdut alegerile din 2001 și a revenit în parlament în 2005 după aceea . După intrarea în grupul de deputați al SLP în grupul parlamentar al PDM în octombrie 2007, numărul deputaților democrați a crescut la 11, PDM devenind a treia forță politică în Parlamentul de atunci.
După fuziunea PDM cu Partidul Social Liberal , care a avut loc la Congres din 10 februarie 2008 , Dmitri Diakov a fost reales președinte al partidului, iar fostul lider al SLP Oleg Serebrian a fost ales prim-vice -preşedinte. „Oda bucuriei” a lui Beethoven a devenit imnul de partid al PDM , care simbolizează vectorul de formare pro-european și angajamentul acestuia față de curentul federalist european. La 19 iulie 2009 , Congresul Extraordinar al PDM l - a ales preşedinte al partidului pe Marian Lupu .
La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 , Partidul Democrat a primit doar 2,97% din voturi, rămânând în afara parlamentului.
După alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 , PDM a primit 13 mandate de deputat și a devenit în scurt timp una dintre cele patru componente ale Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), care a primit majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova. Marian Lupu, liderul PDM, a fost candidat al Alianței pentru Integrare Europeană la președinția Republicii Moldova la alegerile din 10 noiembrie și 7 decembrie 2009 , dar nu a primit numărul necesar de voturi.
La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 , PDM a câștigat 15 locuri în parlament, devenind una dintre cele trei părți constitutive ale AEI-2.
La începutul lui 2013, alianța s-a destrămat. În mai 2013, Partidul Democrat (cu 15 deputați), împreună cu Partidul Liberal Democrat din Moldova (31 de deputați) și Partidul Liberal Reformist (7 deputați), au format o nouă alianță de guvernământ - Coaliția Pro-Europeană .
La 30 mai 2013, președintele PDM Marian Lupu, președintele PLDM Vladimir Filat și președintele fracțiunii parlamentare PL, liderul Consiliului Reformă PL Ion Hadirca au semnat un acord privind crearea unei „Coaliții de guvernare pro-europeană”. [3]
În aceeași zi, 30 mai 2013, cu voturile a 58 de deputați ai PDM, PLDM, „reformatorilor” liberali și a unor deputați independenți, a fost aprobat guvernarea sub conducerea lui Iurie Leancă, care cuprindea 6 din 18 miniștri din PDM: Valeriu Lazăr - vicepremier și ministrul Economiei, Marcel Răducan - ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Vasile Botnari - ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Monica Babuc - ministrul Culturii, Valentina Buliga - ministrul Muncii, Securității Sociale și Familie, Pavel Filip - Ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor . [4] Deputatul democrat Igor Corman a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova , iar vicepreședinte a fost ales democratul Andrian Candu . [5] [6] .
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 , Partidul Democrat a câștigat 15,80% din voturi, câștigând 19 locuri în parlament. După alegeri, PD și PLDM (23 de mandate) au format o coaliție de guvernământ minoritară - Alianța Politică pentru o Moldova Europeană .
Din 2009, Partidul Democrat este membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste. Din 2010 până în 2015, ea a primit statutul de membru observator al Partidului Socialiștilor Europeni, iar în iunie 2015, PDM a devenit membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni [7] . Pe 14 ianuarie 2016, Pavel Filip , propus de PDM și susținut de noua majoritate parlamentară, a devenit noul candidat la funcția de prim-ministru . Guvernul, condus de Pavel Philipp, a primit numărul necesar de voturi și a început să lucreze, după ce au primit voturile a 57 de deputați: 20 de deputați ai fracțiunii PDM, 13 deputați ai PL, 14 foști deputați comuniști, 8 deputați ai PLDM. și 2 foști deputați ai PLDM. [opt]
Al 8-lea Congres a fost convocat în urma hotărârilor luate în ședința Consiliului Politic al PDM din 10 decembrie 2016 , unde liderul partidului, Marian Lupu , și-a anunțat demisia din funcția de președinte al PDM.
Principala sarcină a Congresului al VIII-lea a fost alegerea de noi organe de conducere, adoptarea de noi modificări în Carta partidului și stabilirea de noi sarcini pentru modernizarea partidului. Delegații congresului l-au ales în unanimitate pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc ca președinte al PDM. Vlad Plahotniuc a spus că se va concentra pe modernizarea formației politice, astfel încât aceasta să devină un partid care promovează interesele cetățenilor, nu interesele geopolitice. Delegații congresului l-au ales și pe Pavel Filip în funcția de prim-vicepreședinte al PDM, au votat lista noului Consiliu Politic Național și au adoptat o nouă versiune a Statutului partidului.
Potrivit organizatorilor, la congres au participat aproximativ 1.000 de delegați din toate regiunile țării și invitați din străinătate.
La 10 martie 2017, 14 foști deputați comuniști, care împreună cu PDM au format Platforma Social Democrată „Pentru Moldova”, s-au alăturat fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova. Liderul fracțiunii parlamentare a Democraților, Marian Lupu, a declarat, la un briefing , că decizia celor 14 deputați este un pas care va duce la consolidarea majorității parlamentare, fracțiunea PDM devenind cel mai mare grup politic din Parlament.
Eveniment | data | rezultate |
---|---|---|
Înființarea Mișcării pentru o Moldova Democrată și Prosperă (MDPM) | 8 februarie 1997 |
|
I congres al DPDM | 17 octombrie 1998 |
|
al II-lea congres al DPDM | 15 aprilie 2000 |
|
III Congres al PDM | 22 noiembrie 2003 |
|
IV Congres al PDM | 3 iulie 2005 |
|
al V-lea Congres al PDM | 10 februarie 2008 |
|
VI Congres extraordinar al PDM | 19 iulie 2009 |
|
al VII-lea Congres al PDM | 16 iunie 2012 |
|
VIII Congres al PDM | 24 decembrie 2016 |
|
IX Congres al PDM | 7 septembrie 2019 |
|
Doctrina PDM se bazează pe principiile social-democrației. Valorile sale de bază sunt: Egalitatea, pentru ca toți oamenii să își poată îndeplini potențialul în condiții echitabile; Solidaritate, pentru ca toți oamenii să aibă tot ce este necesar pentru o viață decentă, și Libertate, pentru ca fiecare să își construiască propriul proiect personal de viață. [22]
Logo-ul Partidului Democrat din Moldova constă din trei trandafiri care cresc dintr-o singură tulpină în vârf cu un semicerc. [23]
Consiliul Politic Naţional al PDM este organul de conducere al partidului dintre cele două congrese. Şedinţa Consiliului Politic Naţional se convoacă de cel puţin două ori pe an de către Preşedintele PDM sau la solicitarea a cel puţin 1/3 dintre membrii Consiliului Politic Naţional. Consiliul Politic Național al PDM este ales de Congres pentru o perioadă de 4 (patru) ani, al cărui număr de membri este determinat prin hotărârea Congresului PDM. Consiliul politic este reprezentativ pentru membrii din toate regiunile țării, ceea ce asigură respectarea și respectarea atribuțiilor membrilor PDM.
Consiliul Executiv al PDM este organul executiv și de conducere al PDM, care își coordonează activitățile între ședințele Consiliului Politic Național și este ales pentru un mandat de 4 (patru) ani, format din 31 (treizeci și unu) de membri.
Biroul Permanent este organul de analiză operațional al PDM între ședințele Consiliului Executiv și al Consiliilor Politice Naționale și se întrunește săptămânal sau la cererea Președintelui PDM. Biroul Permanent al PDM unește președintele, prim-vicepreședintele, președintele de onoare, vicepreședinții și secretarul general al PDM. Acest organ de conducere este împuternicit de membrii de partid să analizeze și să decidă asupra activităților politice de zi cu zi ale PDM, ținând cont de dorința unanimă exprimată de membrii de partid: ca PDM să îmbunătățească nivelul de trai al multora într-un mod modern și modern. Moldova solidară.
Structura PDM include Organizația Femeilor, Tineretul Democrat, Organizația Persoanelor Vârstnice „Tezaurul Național” și alegătorii locali. Organizația de femei este cea mai puternică, mai activă și reprezentativă organizație de partid de femei din Moldova.
Număr de membri ai partidului: ~54.200 (07/2018) [24]
Conducerea actuală a partidului: [25]
PDM își propune să atingă următoarele obiective politice în conformitate cu valorile sale fundamentale și cu nevoile dezvoltării durabile și pe termen lung a Republicii Moldova : [26]
1. Consolidarea ordinii constituționale în stat, asigurarea respectării drepturilor politice, economice și sociale ale omului în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului , Convenția Europeană a Drepturilor Omului și alte acte de drept internațional ;
2. Înființarea și aprobarea unei națiuni civile în Republica Moldova în conformitate cu principiul „toți suntem cetățeni ai Moldovei ca cetățeni ai Republicii Moldova”, cu respectarea dreptului fiecărui cetățean la autoidentificare etnică.
3. Finalizarea prin decizii politice, în mod pașnic, a procesului de reintegrare teritorială a Republicii Moldova;
4. Acordați un rol social activ statului, care prin instituții puternice va deveni o forță de echilibru în societate. Statul ar trebui să aibă grijă de asigurarea binelui public, de atingerea scopurilor de interes comun, de promovarea dreptății și solidarității în societate. Semnele distinctive ale instituțiilor publice puternice sunt buna guvernare, legea și transparența;
5. Reformarea și modernizarea administrației publice locale și centrale, ale cărei activități să fie corelate cu interesele țării și puse în slujba cetățenilor;
6. Implementarea în Republica Moldova a conceptului de stat de tip social puternic, care joacă un rol cheie în protejarea împotriva riscurilor sociale, asigurarea bunăstării economice și sociale a cetățenilor săi, acordând o atenție deosebită educației, cercetării, inovației. , cultura și respectul pentru valorile naționale;
7. Asigurarea dreptului cetăţenilor la muncă şi a dreptului de a-şi construi viitorul în condiţii de securitate economică şi socială. În acest sens, PDM consideră că statul are obligația de a investi în cetățean și de a contribui la crearea de locuri de muncă bine plătite și formarea profesională continuă a cetățenilor;
8. Crearea unui sistem echitabil de redistribuire a veniturilor statului, menit să ofere condiții decente de viață pentru persoanele care nu pot munci (copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc.). Este necesară dezvoltarea și utilizarea resurselor societății pentru a asigura egalitatea în drepturi, pentru a permite fiecărei persoane să-și creeze propriul destin, să reducă disparitățile economice, să combată sărăcia și să asigure justiția socială;
9. Elaborarea unui set optim de programe de protecție socială pentru categoriile defavorizate care joacă un rol important în elaborarea și implementarea unei politici de integrare socială și angajare a persoanelor cu dizabilități;
10. Crearea unor sisteme eficiente de sănătate publică și educație, accesibile fiecărui cetățean, indiferent de resursele financiare de care dispune;
11. Diversificarea și dezvoltarea unor programe moderne de formare și autoafirmare a tinerilor în paralel cu o politică bazată pe conceptul de „îmbătrânire activă”;
12. Asigurarea dreptului la proprietate privată și asigurarea unei concurențe libere și loiale în calitate, bazată pe economie de piață, demnitate umană și securitate. Proprietatea privată este expresia economică a liberei inițiative a cetățeanului și un factor esențial în progresul economic general, bunăstarea individuală și generală;
13. Consolidarea democrației reprezentative pentru a spori autoritatea instituțiilor și pentru a asigura cetățenilor dreptul de a-și exprima liber opiniile și de a participa la procesele decizionale;
14. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a dreptului la identitate culturală, lingvistică, religioasă și etnică al cetățenilor Republicii Moldova. Ne străduim să luptăm și să condamnăm extremismul de orice fel, manifestările de rasism, șovinism, separatism etnic sau teritorial;
15. Asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei, recunoașterea rolului femeii în familie și în societatea moldovenească, sprijinirea și promovarea egalității de gen în structurile decizionale ale partidului și statului;
16. Dezvoltarea unui sistem de impozitare echitabil care să garanteze securitatea și să contribuie la reducerea tensiunilor sociale și la dezvoltarea economică;
17. Implementarea unei politici economice care să vizeze o creștere economică durabilă și uniformă în toată țara bazată pe inovație, productivitate și competitivitate, crearea condițiilor pentru obținerea de venituri bugetare la toate nivelurile suficiente pentru a asigura implementarea politicilor sociale, precum și pentru a asigura îmbunătățirea a bunăstării populației;
18. Dezvoltarea unei economii mixte competitive care combină un sistem privat dinamic, un sector public eficient și un sistem de servicii publice de calitate și accesibil pentru cetățeni. Combinarea eforturilor acestor sectoare, inclusiv prin aplicarea conceptului de parteneriat public privat;
19. Implementarea principiului dezvoltării durabile, care răspunde și nevoilor actuale. Conservarea mediului, care este amenințat de activitatea umană, de riscurile schimbărilor climatice și de pierderea biodiversității. Statul trebuie să răspundă nevoilor actuale ale societății într-un mod care să nu afecteze viitorul noilor generații;
20. Consolidarea statutului constituțional de neutralitate permanentă;
21. Promovarea unei politici externe echilibrate care să asigure imaginea și interesele Republicii Moldova în context regional și global prin integrarea în Uniunea Europeană și dezvoltarea cooperării cu țările CSI .
Sloganul partidului: Partidul Democrat din Moldova priveşte spre viitor. [27]
Anul electoral | Vot | % din voturi | Mandate primite | +/- |
---|---|---|---|---|
1998 | 294.691 | 18.2 | 24/101 | |
2001 | 79.757 | 5.0 | 0 / 101 | ▼ 24 |
2005 * | 444.377 | 28.5 | 8/101 | ▲ 8 |
aprilie 2009 | 45.698 | 3.0 | 0 / 101 | ▼ 8 |
iulie 2009 | 198.268 | 12.5 | 13/101 | ▲ 13 |
2010 | 218.620 | 12.7 | 15/101 | ▲ 2 |
2014 | 252.489 | 15.80 | 19/101 | ▲ 4 |
2019 [28] | 334.544 | 23.62 | 30/101 | ▲ 11 |
Notă: În 2005, PDM a participat la alegerile cu Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Social Liberal în blocul Moldova Democrată.
Notă: Pe parcursul anului 2018 , PDM formează cea mai mare fracțiune parlamentară din Parlamentul Republicii Moldova , cu 42 de mandate de deputat. [29] [30]
Anul electoral | Vot | % din voturi | Mandate primite |
---|---|---|---|
2007 | 112.242 | 9.7 | 117 / 1103 |
2011 | 212.504 | 15.4 | 226 / 1120 |
2015 | 226.661 | 17.6 | 259 / 1116 |
2019 [31] | 177.811 | 16.53 | 238 / 1108 |
Notă. În 2017, numărul reprezentanților în funcții de conducere este de 31 de persoane (președinți și vicepreședinți de raioane). [32]
Consilii orășenești și sateAnul electoral | Vot | % din voturi | Mandate primite |
---|---|---|---|
2007 | 105.888 | 10.5 | 1155 / 10621 |
2011 | 209.284 | 18.8 | 2663 / 10630 |
2015 | 232.460 | 21.9 | 2810 / 10564 |
2019 | 187.310 | 20.27 | 2646 / 10564 |
Anul electoral | Primarii | % din total | Mandate primite |
---|---|---|---|
2007 | 74 | 8.2 | 74/895 |
2011 | 220 | 24.5 | 220 / 898 |
2015 | 287 | 32,0 | 287 / 898 |
2017 [33] | 396 | 44 | 396 / 898 |
2019 [34] | 261 | 29.06 | 261 / 898 |
Partidul Democrat este membru consultativ al Internaționalei Socialiste (de la 1 iulie 2008 ) și cooperează cu Partidul Socialiștilor Europeni și cu partide de orientare social-democrată și social-liberală din alte țări.
În iunie 2018, Partidul Democrat din Moldova a fost admis oficial în Grupul Social Democrat al Adunării Parlamentare a OSCE. [35]
![]() |
---|
Partidele politice din Republica Moldova | |||
---|---|---|---|
| |||
| |||
| |||
| |||
|