Jura Makhotin

Dzhura (Yuri) Alekseevich Makhotin ( 30 ianuarie 1951 , Kalinin , URSS  - 11 februarie 2004 , Tver Rusia ) - un poet țigan, a scris poezie în limba romani , muzician, jurnalist, traducător, persoană publică, compozitor țigan romante si cantece. El a fost primul care a tradus Noul și Vechiul Testament în romani . Etnolog. A studiat modelul de dezvoltare a culturii umane, a vorbit mai multe limbi. Corespondent pentru ziarul țigan polonez Rom Po Drom (Țigani pe drum). În 1993, a devenit laureat la un concurs internațional de poezie țigănească, laureat al unui concurs internațional de cântece folclorice și corespondent permanent al Centrului Biblic. Autor al unui manual despre limba romani [1] .

Autor a peste treizeci de publicații pe diverse probleme culturale și sociale, a mai multor culegeri de poezie, culegeri de basme etc.

Biografie

Dzhura Makhotin s-a născut pe 30 ianuarie 1951 într-o familie de oraș și a trăit toată viața în orașul Kalinin (acum Tver ). După absolvirea școlii, a încercat multe profesii, a fost chiar artist în teatrul popular de la Palatul Culturii Khimvolokno (Kalinin). În 1972 a absolvit Școala Culturală și Educațională Regională Kalinin. Și-a început cariera pop la vârsta de șaisprezece ani, cântând la dansuri. Câțiva ani a cântat într-un ansamblu de țigani din Zaporojie. În anii 1970-1980, a regizat spectacolul de soiuri țigănești Bakhtiyor (Fericirea). În același timp, a început să-și încerce mâna la munca literară. Piesa sa „Go Nine Ways” a fost pusă în scenă la Teatrul Romen . Acest lucru a determinat soarta viitoare - în 1975, Dzhura Makhotin a intrat la Institutul Literar Gorki. Totuși, mai târziu a trebuit să părăsesc antrenamentul pentru a-mi câștiga existența [1] .

La cumpăna anilor 1980-1990, a fost metodolog, iar apoi șef al sectorului culturilor naționale în Palatul Culturii Sindicatelor (Casa Poporului Tver) al orașului Tver. Colectivul consolidat care a apărut pe baza Palatului Sindicatelor de Cultură, iar mai târziu teatrul cântecului țigănesc „Bakhtori romen” (Fericirea țiganilor), condus de Dzhura Makhotin, a devenit în repetate rânduri câștigătorul festivalurilor internaționale de folclor țigan. în Polonia (orașele Bialystok și Gorzow Wielkopolski ) [2] și Germania (orașul Osnabrück ) ).

În 1989, a organizat și condus Clubul de Scriere și Cultură Țigănească „Romengro love” (cuvânt țigan) [3] . În calitate de regizor, scenarist și interpret, Dzhura Makhotin a participat la producțiile de concerte țigani, festivaluri, sărbători ale Zilei orașului.

În anii 1990, a fost angajat și director al mai multor întreprinderi private de publicitate din Tver. În 1993, a fost publicat manualul popular de auto-instruire al limbii romani de Dzhura Makhotin „Adzhutipe pre Romani Chib” („Manual despre limba romani”) (Tver, 1993) [4] .

În 1995, Dzhura Makhotin a devenit laureat al Concursului Internațional de Poezie numit după poetesa țigănească Bronislava Weiss (Papusha) din orașul Gorzow Wielkopolski ( Polonia ) [5] .

În noiembrie 1995, programul lunar informativ și muzical al autoarei lui Dzhura Makhotin "Hei, romale!" (Hei, țigani!), care a durat vreo șase luni. Programul a fost găzduit de Dzhura Makhotin și un angajat al Companiei de stat de radio și televiziune „Tver” Violetta Dmitrievna Minina.

În anii 1990-2000, a fost fondatorul și copreședintele Societății regionale de cultură țigănească „RROMANIMOS” (Tver) [6] și corespondent independent al revistei țigănești „RROM PO DROM” (Polonia).

A consiliat cercetători și jurnalişti cu privire la istoria și etnografia romilor. A participat și a asistat la organizarea filmărilor de documentare (documentar „Țigani”, regizat de S. Pinigin, studioul de știri din Siberia de Est, 1991) și de programe tematice de televiziune („Înainte și după miezul nopții”, etc.).

A colaborat cu scriitorii-etnografi Efim Druts și Alexei Gessler, a fost informatorul și ghidul acestora în expedițiile folclorice din regiunea Tver. Menține relații de prietenie și profesionale cu reprezentanți ai studiilor țigănești profesionale și amatoare din Europa și Rusia [6] .

Poezii și note ale lui Dzhura Makhotin au apărut în mod regulat în presa din Tver și străină. Versurile sale conțin poezii despre dragostea și caracterul țiganilor, experiențe despre trecutul și viitorul poporului țigan, poezii de ghicitori pentru copii de diferite vârste. De asemenea, este autorul și interpretul de cântece și romanțe țigănești.

La sugestia PEN Clubului internațional de scriitori și poeți, V. Kalinin a tradus în engleză mai multe poezii de Dzhura Makhotin, care au fost incluse în colecția de poezie țigănească mondială în limba engleză „Drumurile Romei”, publicată în Anglia în 1998. [7] .

Într-o echipă formată din mai mulți traducători, Dzhura Makhotin a lucrat la traducerea Noului Testament în limba romani, a cărei versiune finală a fost nemulțumit. Dzhura Makhotin a fost angajat în autoeducație toată viața, a fost excepțional de bine citit, a vorbit fluent zece limbi și majoritatea dialectelor europene ale limbii romani [6] .

Pe cheltuiala sa, Dzhura Makhotin a publicat o serie de propriile sale colecții de poezie într-o ediție limitată în mai multe dialecte din țigană și rusă. Au rămas inedite: poezii, cântece, proză, traduceri și piesa „Du-te pe nouă drumuri”.

A murit brusc pe 11 februarie 2004 și a fost înmormântat la Tver.

Fiica - Ilona Yuryevna Makhotina - candidată la științe filologice, poetesă, etnografă, artistă - continuă munca tatălui ei.

Compoziții muzicale

• Makhotin Jura. Două duzini de romane. Tver: ROMANIMOS, 2003. [În rusă].
• Cântece:
  • Skripine yo rotentsa (în dialect ruso-țigan)
  • Shchae (în dialectul balcanic-țigan)
  • Ashunes tou mame (în dialectul Crimeea)
  • piranyo
  • Tu, feri tu
  • rom Neshty (în dialectul Chorra)
  • Pokrovsky romantism

Patrimoniul literar

• Beneficiu:
  • Makhotin Jura. Ajutipe pre romani chib. Un ghid pentru limba romani. Tver: Yudzhis, 1993.
• Traduceri:
  • Legământul Nevo. Psalmii. Proverbe / Per. în Gypsy T. V., N. K., D. M. [Dzhura Makhotin], L. M., L. Ch. [Lev Cherenkov], K. K.; Ed. V. Kalinina, Ya. Romanenko. 2001. [În romani].
  • Federico Garcia Lorca: Gitara // Amboldas pe rromani O Džuro la Turqiniako Makhotin. Tverj, 2003. [În romani].
• Culegeri de poezii:
  • O Džuro la Turqinăko. Deci tephenava mă... Tver: Yuzhdis, [1994]. [În țigan].
  • O Džuro la Turqiniako (Makhotin). Jasvengo sabe: Romane gilja. Tver, [2002]. [În țigan].
• Poezii:
  • Makhotin D. Primăvara este unică pentru tineret! // Schimbare. [Kalinin]. 1 iulie 1985. Nr. 66 (4356). C. 4.
  • Mahotin Dżura. Rromane anegdoty // RROM P/O DROM. 1993. #2-3. S. 9. [In Romani].
  • Maxotin A. Džura. Wierszy // Znikneły z dróg ostatnie tabory: Romane Dyvesa. Gorzów Wlkp, 1995. S. 15-17. [În țigan].
  • Maxotin Džura. Džidi gili // RROM P/O DROM. 1996. # 5. S. 17. [În ţigană].
  • Makhotin Džura. Piranyjo // RROM P/O DROM. 1997. # 5. S. 19. [În ţigan].
  • Machotin Džura. Dadeskiro lav // RROM P/O DROM. 1997. # 6. S. 21. [În ţigană].
  • Makhotin Djura. Vaš o Lajko Čerenkovosqe // Calendarul internațional al romilor. [Britanic]. 1998. S. 21. [În ţigană şi engleză].
  • Maxotin Džura. Ande kirčima // RROM P/O DROM. 2000. # 3-4. S. 21. [In Romani].
• Povești literare și publicații folclorice:
  • Povești și anecdote țigane picaresc / Intrare., Per. cu ţigani E. Drutz şi A. Gessler. Moscova: Agenția de presă Sabashnikov, 1991, pp. 24-25, 41, 42-45, 52, 66, 67, 70, 70, 75, 76. „”, „Casa diavolului”, „Chubuchko”, „Țigan pizza”, „Bărbat la o nuntă țigănească”, „Gestionarea proastă a altcuiva”, „Mova țigănească”, „Ce este mai ușor?”, „Despre o potcoavă”, „Bici care nu bea” , „Un caz la nuntă”] .
  • Monist de aur: Povești și cântece ale țiganilor / Traducere din țigani. E. Druts, A. Gessler și V. Savelyev. M.: Sovremennik, 1992. S. 266-272, 274-280, 294-298, 376-381, 392-393, 418, 474. [în rusă: „Țigan și Gul”, „Darul bătrânului șeic” , „Șarpele galben”, „Despre spiriduș și fratele amabil”, „Baro, Shahodat, Khurd și Calul-Giaur”, „Ursul „Consilier” și „Spudul magic”, „Chubuchko”, „Incidentul de la Nunta”, „Biciul nebăutorului”, „Despre o potcoavă”; cântece: „O barcă navighează pe Dunăre...”, „Patrina”, „Vaida și Ruza”, „Maritsa”, „Cântecul țiganilor siberieni”, „Cântec de închisoare”].
  • Machotin Džura. Bengitko biav // RROM P/O DROM. 1995. #9-10. S. 14. [În romani și poloneză].
  • Maxotin Džura. Baga amenca // RROM P/O DROM. 1999. # 3. S. 22. [În ţigan].

Comunicate de presă

• Articole și note (sub nume și pseudonim propriu):
  • Makhotin J. „Țiganii conduceau...”: Rezonanță // Schimbare. [Tver]. 1990. 27 iulie. nr. 30.
  • Makhotin J. Ring, sfoară țigănească! // Poziție. [Tver]. 14 februarie 1991. Nr 6 (29).
  • Makhotin J. „Fericirea țiganilor” pe scena poloneză // Poziție. [Tver]. 1991. Nr. 32 (55).
  • Makhotin J. Un astfel de popor trăiește - Roma // Poziție. [Tver]. 1991. 7 noiembrie. nr. 39 (62). S. 6.
  • Makhotin J. Vladimir Molchanov printre ţiganii din Tver // Poziţia. [Tver]. 1991. Nr. 40 (63). S. 6.
  • Makhotin J. „Cool” alergă // Poziție. [Tver]. 1992. Nr. 6 (75). S. 6.
  • Satyrji M. Au început - „pentru morți”, dar au terminat ... // Poziție. [Tver]. 1992. Nr. 9 (78).
  • Alekseev Yu. Despre o reclamă // Poziție. [Tver]. 1992. Nr. 39 (108). S. 6.
  • Alekseevich Yu. O scrisoare de la un cititor calm // Poziție. [Tver]. 1992. Nr. 47 (116).
  • Maxotin Djura. Kaj sy škola ȓomenge? // RROM P/O DROM. 1993. # 2. S. 9. [În ţigan].
  • Makhotin J. Și cultura - pe cauțiune // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 7 (128).
  • Makhotin D. Crescut în armată // Veche Tver. martie 1993.
  • Alekseevici Yu. Buchet ... de trandafiri // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 10 (130).
  • Makhotin J. Trei zile de cântec // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 27 (148).
  • Alekseev Yu. Despre „vrăjitori” fără misticism // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 28 (149).
  • Holyamov M. Nici un cuvânt de rus, nici un chip rus... // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 31 (152). S. 6.
  • Jura M. De-a lungul străzii principale cu un oftat ... // Veche Tver. 23 septembrie 1993
  • Alekseevici Yu. Mesaj pentru cei defavorizați în tramvai // Poziție. [Tver]. 1993. Nr. 42 (163).
  • Alekseevich Yu. Vreau să trăiesc ca un om // Poziție. [Tver]. 1994. Nr. 1 (174). C. 2.
  • Makhotin J. Despre romi fără romantism // Veche Tver. 18 mai 1994, p. 4.
  • Mahotin Džura. Gdzie jest szkoła dla Romov? // RROM P/O DROM. 1994. # VIII-IX. S.6.
  • Alekseev D. Nu ghicește soarta // Poziție. [Tver]. 1995. Nr. 45 (114).
  • Aleksiejew D. Na przekór losowi // RROM P/O DROM. 1995. #9-10. S. 15.
  • Alekseev Yu. La ultimul rând // Tver-Express. noiembrie 1998. S. 7.
  • Maxotin Džura. Korespondencija Rucijatyr // RROM P/O DROM. 1999. #1-2. S. 10. [În romani și poloneză].
  • Makhotin J. Răspuns la subiect: Dependența de droguri // Karavan+Ya. [Tver]. 1999. Nr. 47.
  • Makhotin J. O scrisoare de la un locuitor indiferent // Karavan+Ya. [Tver]. 9 noiembrie 2000. Nr. 89. P. 7.
  • Makhotin D. Tver - un oraș al cimitirelor distruse // Caravan + Ya. [Tver]. Nr. 17 (269). 25 aprilie 2001

Vezi și

• Cultura țigănească
• țiganii ruși

Literatură

• Antonyuk Ya. În vizită la sonkoviți // Adevărul fabricii. 13 februarie 1975. Nr. 7. [despre interpretarea lui Makhotin la un concert din sat. Sonkovo, regiunea Kalinin].
• Belugina N. Potcoava țigănească: Despre sărbătoarea muzicii și a dansului național // Kalininskaya Pravda. [Kalinin]. 20 mai 1989
• [Fără legenda] Inel, suflet țigan! // Schimbare. [Tver]. 1991. Nr. 6 (5420). S. 4
• Festivalul țigănesc Chumakova N. // Vyshnevolotskaya Pravda. 2 februarie 1991. Nr 19. P. 3.
• (rrom) Machotin Džura: Nasi korespondenci // RROM P/O DROM. 1993. # 7. S. 8. [În poloneză].
• Linina A. Două chitare, sunând ... // Veche Tver. [Tver]. 29 aprilie 1993. P. 3. [A 25-a aniversare a lucrării de creație a lui Dzhura Makhotin].
• Kaplan L. Dintr-o scânteie se va aprinde ... // Veche Tver. 31 august 1994. P. 4. [Despre perspectivele creării unui organ de presă ţigănească la Tver].
• Mityakova N. Dzhura Makhotin: „Încă am înainte” // Caravan + Ya. [Tver]. 31 ianuarie 2001. Nr 5 (257).
• Beluga Nadia. Dzhura Makhotin // Romani Yag. nr. 4 (46). 2004. [În ucraineană].

Note

1. ↑ 1 2 DZHURA MAKHOTIN: „ÎNCĂ AM ÎNAINTE” Pregătit de Natalia Mityakova. Caravana + I (link inaccesibil) . Consultat la 29 octombrie 2012. Arhivat din original pe 21 octombrie 2012. (nedefinit) 
2. ↑ [Nesemnat] Țiganii au condus... // Schimbare. [Tver]. septembrie 1991, nr. 28
3. ↑ Sibiryakov V. „Când cântă corul țiganilor”: Convorbire cu președintele clubului de țigani „Romengro Love” D. Makhotin // Lenin Banner. [Kalinin]. 31 august 1989. - Nr. 104 (9494). - p. 4.
4. ↑ Makhotin Jura, Ajutipe pre romani chibi. Tver 1993 (link inaccesibil) . Data accesului: 29 octombrie 2012. Arhivat din original pe 6 martie 2016. (nedefinit) 
5. ↑ [Nesemnat] Cygańskie gwiazdy pod gorzowskim niebem // Gazeta Lubuska. [Gorzow Wlkp]. 26 sierpnia, 1991. - S. 1-2.
6. ↑ 1 2 3 Nadejda Belugina . În memoria lui Dzhura Makhotin Arhivat 16 noiembrie 2012 la Wayback Machine
7. ↑ Cultura țigănească. Despre poeziile lui D. Makhotin

Link -uri

• Schițe despre ținutul Tver (partea 1)
• Biserica Nașterea Maicii Domnului. D. Makhotin Tver, 1980
• Irina TARASOVA Nu există seducatoare țigane fatale, iar hoții de cai țigani sunt un mit de pe vremea țarului Pea. TVNZ. 7 aprilie 2011