Școala de științe a solului Dokuchaev

Școala de știință a solului Dokuchaev (sau Școala rusă de știință a solului [1] , ing.  Școala rusă de știință a solului ) este o școală științifică sau direcție științifică care s-a dezvoltat în Rusia la sfârșitul secolului al XIX-lea .

Școala a fost formată prin lucrări științifice sub conducerea lui V. V. Dokuchaev (începând din 1876) și continuată de studenții și adepții săi în știința solului și științele ciclului geologic .

Istorie

Școala științifică de știință a solului Dokuchaev a luat naștere și a luat forma la departamentul de natură a Facultății de Fizică și Matematică a Universității din Sankt Petersburg . Este strâns legată de activitățile cu mai multe fațete ale liderului său științific V.V. Dokuchaev , care a studiat ( 1867 - 1871 ) și a lucrat timp de 25 de ani la Universitatea din cadrul Departamentului de Mineralogie ( 1872 - 1897 ) [2] . Fundația școlii de solisti ruși a fost pusă în lucrarea științifică colectivă organizată de V. V. Dokuchaev.

În 1892 - 1895, V.V. Dokuchaev a lucrat ca director al Institutului de Agricultură și Silvicultură din Noua Alexandria . Elevii și colegii săi au completat Școala de Științe a Solului [3] .

Mulți studenți ai lui V. V. Dokuchaev au devenit editori și autori ai revistei Soil Science fondată în 1899 .

K. D. Glinka în 1904 a declarat:

Nu este nimic de spus despre cercetătorii solului: dezacordurile care au existat în trecut cu privire la diverse probleme se netezesc treptat și cu greu ne putem înșela dacă spunem că mai multe foste școli au fuzionat acum într-una singură, că majoritatea cercetătorilor pedolistilor care lucrează în Rusia lucrează în spiritul acelor idei.pentru care răposatul profesor a luptat şi a apărat toată viaţa. [patru]

Personal

Școala științifică a inclus studenți ai lui V. V. Dokuchaev și participanți și angajați ai expedițiilor, comitetelor, comisiilor, muzeelor ​​și publicațiilor științifice organizate de el [5] :

În 1896, Expoziția Solului de la Expoziția Rusă de la Nijni Novgorod a primit o diplomă de categoria I „Pentru munca fructuoasă în studiul solurilor rusești, care a creat o nouă direcție în domeniul științei solului și o școală de ucenici- urmași” [14] .

Organizații

Școala de științe a solului Dokuchaev a primit statut organizațional:

• 1888 - se înființează Comisia Solului ca parte a Societății Economice Libere ;
• 1912 - Comisia a fost reorganizată în „Comitetul Solului Dokuchaev”;
• 1918 - în baza comitetului s-a organizat Departamentul Sol al Comisiei pentru Studiul Forțelor Productive Naturale (KEPS);
• 1924 - se organizează la Roma Asociația Internațională a Solisturilor (IAS), iar secția sa sovietică la Moscova;
• 1925 - a fost creat Institutul Solului KEPS ;
• 1927 - A fost înființat Institutul Solului numit după V. V. Dokuchaev al Academiei de Științe a URSS .
• 1938 - S -a organizat Societatea Uniune a Solisturilor din cadrul Academiei de Științe a URSS (VOP).

Urmatori

Printre asociați și adepți, se pot distinge studenți direcți și colegi ai participanților la școala de științe a solului Dokuchaev și oameni de știință care împărtășeau principalele opinii științifice ale lui V.V. Dokuchaev la acea vreme:

• Vilensky, Dmitri Germogenovici (1892-1960) [15]
• Williams, Vasily Robertovici
• Gedroits, Konstantin Kaetanovich
• Gemmerling, Vladimir Vasilievici
• Gerasimov, Innokenty Petrovici
• Zonn, Serghei Vladimirovici [16]
• Kossovich, Pyotr Samsonovich [17] .
• Kravkov, Serghei Pavlovici
• Odintsov, Boris Nikolaevici
• Polynov, Boris Borisovici
• Rode, Alexei Andreevici
• Sabanin, Alexey Nikolaevich [18]
• Sochava, Viktor Borisovici
• Yarilov, Arsenie Arsenievici

Școlile științifice afiliate sunt adepte ai școlii Dokuchaev de știință a solului [19]

• Direcția biologică în știința solului la Universitatea de Stat din Leningrad  - S. P. Kravkov și alții.
• Geochimie , biogeochimie , radiochimie , cosmochimie , hidrochimie ; doctrina biosferei etc. MGU  - V. I. Vernadsky și alții.
• Școală peisagistică-geochimică - B. B. Polynov , M. A. Glazovskaya și alții.
• Institutul de Geologie a Zăcămintelor , Petrografie , Mineralogie și Geochimie (IGEM) RAS  - V. I. Vernadsky , A. E. Fersman și alții.
• Studii ecologice și genetice ale solului ale Facultății de Știința Solului a Universității de Stat din Moscova  — VV Gemmerling , GV Dobrovolsky .
• Nevertebrate din sol în procesul de formare a solului și ciclul biologic - M. S. Gilyarov , N. M. Chernova și alții.

Recunoaștere internațională

Școala de știință a solului Dokuchaev a fost cunoscută în străinătate ca Școala rusă de știință a solului .  Metodologia și termenii dezvoltați de școala lui Dokuchaev au primit recunoaștere internațională . Un număr foarte mic de articole și cărți traduse în limbi europene a împiedicat o faimă mai largă. Revista Soil Science a jucat un rol deosebit în răspândirea ideilor școlii Dokuchaev în Rusia și în străinătate. Cuprinsul și rezumatele articolelor au fost tipărite în limba franceză.

Primele traduceri ale principalelor lucrări ale lui V. V. Dokuchaev:

• 1967  - Dokuchaev VV Cernoziom rusesc (1883) // Israel Program for Scientific Translations Ltd. (pentru USDA-NSF), S. Monson, Ierusalim, 1967. (tradus din rusă de N. Kaner ).

Oamenii de știință care au avut cea mai mare influență asupra recunoașterii internaționale a școlii Dokuchaev de știință a solului:

• V. K. Agafonov  — Studiul solurilor Franței și coloniilor sale prin metodele lui V. V. Dokuchaev [20]
• KD Glinka  — Participarea și organizarea de congrese internaționale pentru sol [21] .
• N. M. Sibirtsev  — Participare la expoziții și congrese internaționale. [22] [23]

Vezi și

• scoala stiintifica
• stiinta solului
• Știința solului (jurnal)
• Societatea Oamenilor de Știință a Solului numită după V. V. Dokuchaev
• Muzeul central de știință a solului numit după V.V. Dokuchaev
• Medalia de aur V. V. Dokuchaev , Premiul V. V. Dokuchaev al Academiei de Științe a URSS .

Note

1. ↑ Pokshishevsky V.V. Marele om de știință rus Dokuchaev: Școala Rusă de Știința Solului // Știință și viață. M.: Stat. Editura de literatură culturală şi educativă., 1949. S. 271-272.
2. ↑ Documente de arhivă // V.V. Dokuchaev. Lucrări. T. 9. M.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1961. S. 155-162.
3. ↑ Fleszarowa Regina Wybitni rosyjscy badacze Ziemi na wyższych uczelniach Królestwa Kongresowego w końcu XIX i początkach XX wieku // Wiadomości Muzeum Ziemi. 1952. T. 6. N 2. 412-423. Res. In rusa și fr. (Pedolisti ruși remarcabili în instituțiile de învățământ superior ale Regatului Poloniei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea)
4. ↑ Glinka K.D.V.V.Dokuchaev ca cercetător al solului // În memoria prof. V. V. Dokuchaev. SPb.: Tip. I. N. Skorokhodova, 1904. S. 19.
5. ↑ Lista a fost întocmită conform Proceselor și rapoartelor expedițiilor, biografiei și bibliografiei lui V.V.
6. ↑ Bespaly M. M. (Fără degete, nu mai sunt date) - geolog , solist , autor al uneia dintre primele lucrări despre solonetzes ( M. Litvinon , 11 p. 1 tabel de desene)
7. ↑ Polynov B. B. Știința solului: școala Dokuchaev și lucrările academicianului K. D. Glinka // Evening Moscow. 1927. Nr 262. 17 noiembrie.
8. ↑ Levinson-Lessing F. Yu. Viața și opera lui V. V. Dokuchaev // Tr. Sol in-ta. Academia de Științe a URSS. Problema. 2. 1927. S. 289-300; Aceleași // Lucrări alese. M.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1952. C. 426-434.
9. ↑ Zakharov S. A. Publications Copie de arhivă din 4 decembrie 2020 pe Wayback Machine
10. ↑ Nabokikh A.I.
11. ↑ Prasolov L. I. Din memoriile întâlnirilor cu V. V. Dokuchaev, N. M. Sibirtsev și V. R. Williams // Soil Science. 1950. Nr 7. S. 389-393.
12. ↑ În memoria lui Konrad Eduardovici Sobenevski . Consultat la 1 aprilie 2016. Arhivat din original pe 6 mai 2018. (nedefinit)
13. ↑ Anatoly Alekseevich Silantyev Copie de arhivă din 15 aprilie 2016 la Wayback Machine (18.03.1868 - 21.03.1918)
14. ↑ Chebotareva L. A. Principalele date ale vieții și operei lui V. V. Dokuchaev // Works of V. V. Dokuchaev. T. 9. M.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1961 °C. 46.
15. ↑ Vilensky D. G. Publications
16. ↑ Zonn S. V. Publicații
17. ↑ Kossovich P. S. Publications
18. ↑ Sabanin A.N. În memoria lui V.V. Dokuchaev // Buletinul Agriculturii. 1903. Nr 46. S. 9-12.
19. ↑ Şcolile ştiinţifice de conducere din Rusia: un manual. M.: Janus-K, 1998. 624 p.
20. ↑ Malycheff V., Deicha G. Valérien Agafonoff. (1863-1955) // Bull. soc. geol. Franţa. 1956 Vol. 6. N 4/5. P. 453-459.
21. ↑ Glinka K. D. V. V. Dokuchaev ca creator al științei solului rusesc // Proceedings of the Soil Institute of the USSR Academy of Sciences. 1927. Emisiunea. 2. S. 301-302; 318-322.
22. ↑ Dokouchaev VV Sibirtzev NM Scurtă recenzie științifică a colecției de soluri a profesorului Dockuchaev și a elevului său, expusă la Chicago în anul 1893. St.Ptb.: Imp. E. Evdokimov, 1893. 40 p.
23. ↑ Sibirtzev NM Étude des sols de la Russie // Congrès geologique international. 7 sesiune. Sf. Petersbourg, 1897: Compte rendu. St.Ptb.: Imp. M. Stassulewitsch, 1899. P. 73-125: carte.

Literatură

Literatura principală pe an:

• Ferkhmin A.R. Profesorul V.V. Dokuchaev ca profesor și fondator al școlii de cercetători ai solului // Proceedings of St. Petersburg. societăți de oameni de știință naturală. 1904. T. 34. Emisiunea. 1. S. 270-276.
• Vilensky D. G. Influența școlii rusești Dokuchaev asupra dezvoltării cartografiei solului mondial // Uchenye zapiski MSU. 1946. Emisiunea. 104. T. 2. Nr 2. S. 46-59.
• Garkusha I. F. V. V. Dokuchaev și școala rusă de cercetători ai solului: (La centenarul nașterii sale). Gory-Gorki: Editura Belorus. s x. in-ta, 1947. 15 p.
• Polynov B. B. Rolul Universității din Leningrad în dezvoltarea științei solului ca ramură a științelor naturale // Buletinul Universității de Stat din Leningrad. 1947. Nr 9. S. 151-162.
• Pokshishevsky V.V. Marele om de știință rus Dokuchaev // Știință și viață. M.: Stat. Editura de Literatură Culturală şi Educaţională, 1949. S. 261-272.
• Vilensky D. G. Istoria științei solului în Rusia. Moscova: Știința sovietică, 1958. 238 p.
• Rode A. A. Dokuchaev știința solului la Academia de Științe în anii 20-30 // Priroda. 1974. Nr 5. S. 59-67.
• Aparin B. F., Matinyan N. N. Dokuchaevskaya școala de știință genetică a solului a Universității din Sankt Petersburg la începutul secolului // Buletinul Universității din Sankt Petersburg. Ser. 3. 2006. Emisiunea. 1. P. 3-18.
• Școala Glazovskaya M.A. Dokuchaev // Natură. 2010. Nr 8. S. 64-73.
• Aparin B.F., Kasatkina G.A., Școala științifică și pedagogică de știință a solului Fedorova N.N. Dokuchaev Universitatea din Sankt Petersburg (Leningrad): (La aniversarea a 90 de ani a Departamentului de știință a solului) // Buletinul St. Ser. 3. 2012. Emisiunea. 4. S. 114-127.
• Vtorov I. P. Școala de știință a solului Dokuchaevskaya: origini și dezvoltare // Conferința științifică anuală a IIET RAS, 2015. V. 2: Istoria științelor naturale și a tehnologiei. M.: LENAND, 2015. S. 242-246.
• Moștenirea științifică a lui V. V. Dokuchaev: tradiții și dezvoltarea ideilor (până la 170 de ani de la nașterea sa) : seminar internațional: [Moscova. 30-31 mai 2016]: Materiale. M.: Akkolit, 2017. 348 p. (Istoria Științelor Pământului; Vol. 6).
• Matinyan N. N. Şcoala lui V. V. Dokuchaev de la Institutul de Agricultură şi Silvicultură Novo-Alexandria (Pulavy, provincia Lublin, Polonia, fostă parte a Rusiei) // Actele celei de-a III-a Conferinţe ştiinţifice din întreaga Rusie cu participare internaţională: probleme de istorie, metodologie şi sociologia solului . Pushchino: KMK, 2017, p. 147-149.
• Arend J. Russlands Bodenkunde in Der Welt: Eine Ost-westliche Transfergeschichte 1880-1945. Vandenhoeck & Ruprecht Gmbh & Co., 2017. 320 pagini (Schnittstellen Studien Zum Ostlichen Und Sudostlichen Europa).

Link -uri

• Institutul Solului numit după V. V. Dokuchaev
• Muzeul central de știință a solului numit după V.V. Dokuchaev
• Societatea de cercetători ai solului numită după V. V. Dokuchaev  - istorie.