Domger, Ludwig Leopoldovici

Ludwig Leopoldovich Domger ( german  Domherr ; 25 decembrie 1894 , Kerci , provincia Tauride - 3 ianuarie 1984 , New York , New York ) - traducător, critic literar , pușkinist, angajat al Casei Pușkin . A supraviețuit primei ierni a blocadei de la Leningrad , în 1942 a fost evacuat la Pyatigorsk. Odată ajuns pe teritoriul ocupat de germani, s-a mutat în Germania, a lucrat la Institutul Slav al Universității din Berlin . După încheierea războiului, a ajuns în Franța în statutul de persoană strămutată. Din 1950 a trăit și a lucrat în SUA. A lucrat la diferite centre de cercetare, inclusiv la Universitatea Columbia . Unul dintre redactorii revistei în limba rusă America .

Biografie

Ludwig Domger s-a născut la Kerci, în familia unui cunoscut om de afaceri de origine germană, de credință evanghelică luterană. Casa lui Domger de pe terasament, construită în stilul clasicismului, a fost una dintre principalele atracții ale orașului Kerci până la demolarea sa în anii 1980. Numele de familie german Domherr este menționat în diverse surse ca Domger, Domherr, Domher. Omul de știință însuși în rusă a semnat întotdeauna ca Domger. Ludwig Domger a primit studiile primare și secundare acasă și și-a promovat examenele la Gimnaziul Alexander Kerch [1] .

În 1912 a intrat la Universitatea din Moscova , dar după primul semestru sa transferat la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii din Sankt Petersburg . La absolvirea universității în 1916, a urmat o pregătire militară suplimentară la școala de artilerie și a fost înrolat în Regimentul de artilerie de gardă din Petrograd. La începutul anului 1918 s-a întors la Kerci, unde s-a alăturat Muzeului de Arheologie din Kerci . S-a căsătorit cu Vera Evgenievna Petrovskaya, care a fugit la Kerci din Petrograd, în 1921 a intrat la facultatea de drept a Universității Odesa . După ceva timp, s-a întors împreună cu soția sa la Petrograd, unde a lucrat în Oficiul Instituțiilor Științifice și Artistice, din 1925 - la Institutul de Cercetare Ceramică de Stat. În 1933, Domger a fost angajat de Institutul pentru Istoria Științei și Tehnologiei ca secretar literar și redactor la Proceedings of the Institute... [1] [2] .

În același timp, în anii 1920, Ludwig Domger a început să facă traduceri literare din franceză și engleză pentru editura Academia . În special, a devenit autorul traducerii cărții „ Rusia în 1839 ” a marchizului Astolf de Custine , romane de Sinclair Lewis , Theodore Dreiser . De asemenea, a tradus lucrări rusești în engleză, inclusiv Anna Karenina a lui Lev Tolstoi pentru editura Gallimard . În 1935, Domger s-a transferat la Institutul de Literatură Rusă al Academiei de Științe a URSS ( Pushkinsky Dom ), unde a luat parte la pregătirea Lucrărilor complete academice ale lui Pușkin . S -a împrietenit cu directorul adjunct al Casei Pușkin , Julian Oksman , care a fost unul dintre liderii pregătirii întâlnirii. Ca parte a pregătirii Adunării, Domger a participat la lucrările asupra volumelor de corespondență lui Pușkin - compilarea notelor, datarea scrisorilor, baza lor textuală [3] .

Reamintind evenimentele din acei ani într-o scrisoare către sora sa, Ludwig Domger a spus că se aștepta să fie arestat de mai multe ori - în timpul campaniei de represiune după asasinarea lui Kirov , după înfrângerea Institutului pentru Istoria Științei și Tehnologiei din 1936 (directorul institutului a fost Nikolai Bukharin ), după arestarea prietenului său Oksman și o avalanșă de critici care a căzut asupra savanților Pușkin care pregăteau lucrările colectate ale lui Pușkin:

Câte seri nu am adormit până la 2-3 dimineața, așteptând un apel la ușa din față... (câte astfel de nopți au fost în timpul vieții noastre la Leningrad - nu conta!)

De la începutul războiului, familia Domger s-a aflat în Leningradul asediat, de unde au fost evacuați în martie 1942 prin Novaia Ladoga la Pyatigorsk . Acolo, Ludwig Leopoldovich a fost angajat de Casa-Muzeu Lermontov . Pyatigorsk s-a trezit curând în zona de ocupație germană, dar muzeul a continuat să funcționeze sub conducerea germanilor. Domger a putut să-și contacteze lectorul universitar Max Fasmer , care l-a invitat să lucreze la Institutul Slavic al Universității din Berlin . În 1943-1944, Domger a lucrat la Berlin, apoi în orașul Melnik , pe teritoriul Cehoslovaciei ocupate, unde a fost evacuat Institutul Slavic [5] .

Dându-și seama că odată cu sosirea trupelor sovietice acestea vor fi supuse unor represiuni pentru cooperarea cu autoritățile de ocupație germane, familia Domger s-a mutat în zona franceză de ocupație a Austriei. Domger a obținut un loc de muncă ca interpret într-o tabără de persoane strămutate. A restabilit legăturile cu cunoscuții săi pre-revoluționari - emigranții ruși din primul val, coregraful Leonid Myasin și scriitorul Yuri Terapiano , care i-au ajutat să se mute la Paris în 1948. Ludwig Domger a obținut un loc de muncă ca manager de afaceri al lui Myasin, iar soția sa a lucrat ca însoțitor în spectacolele sale. În 1950, sora lui Domger, Lydia, care a emigrat în America în 1920, le-a trimis o invitație și soții Domger au plecat în Statele Unite. Aici, Ludwig Domger a fost angajat de Biblioteca Universității Columbia și a devenit, de asemenea, membru al editurii Cehov din New York . În 1956, a fost invitat la Washington pentru a deveni redactor-șef al revistei în limba rusă America. În această postare, a lucrat până în 1969 sub trei redactori-șefi - Herb McGashin (1956-1960), Ruth Adams (1961-1966) și John Jacobs (1966-1970). După pensionare, Domger a continuat să lucreze în redacție ca consultant [6] .

În SUA, Ludwig Domger a scris mai multe lucrări despre istoria dramatică a lucrărilor academice sovietice ale lui Pușkin și analiza sa științifică. „Manualul Editurii” al său. Cehov: pentru autori, traducători, corectori și alți lucrători de presă” reflectă tendințele în dezvoltarea și starea actuală a limbii ruse. În 1952, a pregătit pentru publicare arhiva epistolară a lui A. I. Herzen , transferată la Universitatea Columbia de fiica cea mică a scriitorului. Ca membru al lojilor masonice din Paris și New York, Domger a pregătit și un raport „Pușkin și masoneria” [7] .

Ludwig Domger a murit pe 3 ianuarie 1984 și este înmormântat la Washington DC la cimitirul Rock Creek . Soția Vera Evghenievna a murit în 1987 [1] .

Familia [1]

• Tatăl - Leopold, un om de afaceri.
• Mama - Nadezhda (născută Brodskaya).
• Sora - Lydia.
• Soția: Vera Evghenievna (Evseevna; născută Petrovskaya).

Note

1. ↑ 1 2 3 4 Sorokina M. Yu  . - 2021. Arhivat la 24 ianuarie 2021.
2. ↑ Nevzorova, 2013 , p. 204-205.
3. ↑ Nevzorova, 2013 , p. 205-206.
4. ↑ Peste bariere cu Ivan Tolstoi. Ludwig Domger. Restaurarea unui nume uitat . Radio Liberty (22 martie 2016). Preluat la 30 ianuarie 2021. Arhivat din original la 29 august 2016. (nedefinit)
5. ↑ Nevzorova, 2013 , p. 206.
6. ↑ Nevzorova, 2013 , p. 209-214.
7. ↑ Nevzorova, 2013 , p. 208-213.

Literatură

• Brovtsyn B. S. Amintiri ale lui L. L. Domger // Cuvânt nou rusesc . 1984. 10 februarie. S. 6;
• Domherr LL Din istoria ediției academice sovietice a lucrărilor complete ale lui Pușkin 1937-1949 (materiale și comentarii)  // Note ale Grupului Academic Rus în SUA. - New York: Monastery Press, 1987. - T. XX . - S. 295-348 .
• Nevzorova I. M. Ludwig Domger - Pușkinist din Kerci // „Epoca de argint” în Crimeea: o vedere din secolul 21. Materialele celei de-a șaptea lecturi Gertsykov. - Moscova - Simferopol: Centrul Crimeea de Cercetări Umanitare, 2013. - S. 203-219 .
• Serkov A. I. Francmasoneria Rusă. 1731-2000: Dicţionar Enciclopedic. M., 2001. S. 312.
• Sorokina M. Yu  . — 2021.
• Ustinov A. B. Materiale despre istoria științei literaturii ruse: Scrisori de la Yu. G. Oksman către L. L. Domger // Teme și variații: În onoarea lui Lazar Fleishman. Stanford, 1994. pp. 470-544 (Stanford Slavic Studies. Vol. 8)

Link -uri

• Ludwig Domger. Restaurarea unui nume uitat

În cataloagele bibliografice	ISNI : 0000 0003 9350 2458 NUKAT : n2014175907 SUDOC : 169324176 VIAF : 287764100 WorldCat VIAF : 287764100