Dragomir, Anastas

Anastas Dragomir ( rom. Anastase Dragomir ; 6 februarie 1896 , Brăila , Țara Românească  - iunie 1966 , București ) - un remarcabil inventator român al „cabinei de ejecție”, inginer în domeniul aviației.

Biografie

Născut într-o familie numeroasă. A primit studii tehnice, a lucrat la mai multe întreprinderi de aviație din Franța, unde a îmbunătățit sistemul de salvare a piloților și a pasagerilor în caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a solicitat un brevet francez nr. 678566 „Un nou sistem de montare și securizare a parașutelor în aeronave”. Lansată la 2 aprilie 1930, invenția era „un nou sistem de aterizare cu parașută dintr-un aparat aeropurtat, fiecare pasager având propria sa parașută, care făcea posibilă deconectarea de la aeronavă în momentele critice ale unității, astfel încât parașuta cu pasagerul așezat a trecut prin gaură.” Era într-adevăr un nou sistem de parașutism pe avioane.

După mai multe încercări, Dragomir a reușit să obțină finanțare și să înceapă să-și construiască „cabina de ejecție.” La 28 august 1929, primul test de succes a avut loc pe aeroportul Paris-Orly pe un avion Avions Farman pilotat de pilotul Lucien Bosutro .

Mai târziu, ziarele franceze au relatat despre succesul invenției. Dragomir s-a întors acasă în România după experimentul Paris-Orly unde, împreună cu inginerul aeronautic român cpt. Constantin Nicolau, a repetat cu succes experimentul pe o aeronavă Avia pe Aeroportul Băneasa din București, România, la 26 octombrie 1929.

Dragomir a continuat să-și îmbunătățească invenția și a primit brevetul românesc nr. 40658 din 1950 pentru „camera sa de parașute”. În 1960, a primit un brevet românesc Nr. 41424 pentru o aeronavă de transport echipată cu cabine de ejecție.

Anastas Dragomir a murit la București în iunie 1966.

Link -uri

• Anastas Dragomir

Genealogie și necropole	WikiTree