Castelul Baden
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită la 2 aprilie 2022; verificarea necesită
1 editare .
| Lacăt |
| Castelul Baden |
|---|
| limba germana Burg Baden |
| |
|
47°48′09″ s. SH. 7°40′05″ E e. |
| Țară |
|
| Locație |
Badenweiler [1] |
| Data fondarii |
1122 |
| Fișiere media la Wikimedia Commons |
Castelul Baden ( germană: Burg Baden ) - ruinele castelului, situat pe un deal, la o altitudine de 454,6 m deasupra nivelului mării, în centrul orașului Badenweiler ; cunoscut și sub numele de Castelul Badin sau Castelul Badenweiler .
Istoric și descriere
Săpăturile din castelul Baden și de pe dealul pe care se află au dovedit că această zonă a fost locuită înainte de 1122: cercetătorii credeau că romanii au construit aici un fort pentru a proteja teritoriile învecinate. Mai târziu, triburile alemanene au construit un castel pe vârful dealului. Din 1122, castelul a aparținut reprezentanților familiei Zähringen , care l-au folosit pentru a-și proteja depozitele de argint. În 1147, castelul a intrat în zestre și a trecut în stăpânirea familiei Welf , iar în 1363, prin moștenire, castelul a trecut în posesia casei domnești de la Fürstenberg . Castelul a fost avariat în 1409 de soldații lui Humbert von Neuchâtel, episcop de Basel , dar apoi clădirea a fost restaurată.
După ce orașul Freiburg a capitulat în timpul războiului olandez , la 16 noiembrie 1677 (vezi asediul Freiburg), la 21 noiembrie, castelul a fost ocupat de soldați francezi: la 6 aprilie 1678, castelul a fost incendiat și parțial. aruncat în aer de trupele franceze care pleacă sub comanda mareșalului Francois de Créquy . După aceea, populația locală a folosit rămășițele castelului ca sursă de materiale de construcție și nu a mai fost restaurat. Pentru a proteja ruinele de alte ruine și pentru a ajuta la dezvoltarea turismului în regiune, castelul a fost parțial restaurat deja în secolul al XX-lea: cetatea a fost folosită ca punte de observație. În 1992, un nou monument a fost ridicat pe „Dealul Castelului” scriitorului Anton Cehov , care a murit la Badenweiler în 1904.
Vezi și
Note
- ↑ 1 2 archINFORM (germană) - 1994.
Literatură
- Gustav Faber: Badenweiler - Ein Stück Italien auf deutschem Grund. Verlag Karl Schillinger Freiburg, 2. Auflage 1981, ISBN 3-921340-17-9 .
- Arthur Hauptmann: Burgen einst und jetzt. Burgen und Burgruinen în Südbaden und angrenzenden Gebieten. Verlag des Südkurier, Konstanz 1984, ISBN 3-87799-040-1 , pp. 132-135.
- Johannes Helm: Auf verwehten Spuren - ein Spaziergang durch das Kurbad von Badenweiler zu römischer Zeit - römische Badruine in Badenweiler - Schwitzbad - Quellheiligtum - Kaltwasserbecken. În: Hebelbund (Hrsg.): Die Markgrafschaft. Beiträge aus Geschichte, Kultur und Wirtschaft des Markgräflerlandes. Monatszeitschrift des Hebelbundes. Jahrgang 1957. Heft 7. Müllheim 1957, p. 4-7.
- Ehrenfried Kluckert: Burgen im Breisgau und im Markgräflerland. Donzelli-Kluckert, Bremgarten 2000, ISBN 3-933284-03-1 .
- Friedrich-Wilhelm Krahe: Burgen des deutschen Mittelalters - Grundriss-Lexikon. Sonderausgabe, Flechsig Verlag, Würzburg 2000, ISBN 3-88189-360-1 , S. 90.
- Max Miller, Gerhard Taddey: Handbuch der historischen Stätten Deutschlands. Trupa 6. Baden-Württemberg. Stuttgart 1965.
- Heiko Wagner: Theiss-Burgenführer Oberrhein. 66 Burgen von Basel bis Karlsruhe. Theiss, Stuttgart 2003. ISBN 3-8062-1710-6 .
- Karl Seith: Belagerung und Einnahme des Schlosses Badenweiler am 19. Mai 1633. În: Das Markgräflerland, Heft 4.1929/30, S. 121-122 Digitalisat der UB Freiburg.
- Karl Seith: Burg und Herrschaft Badenweiler im Wandel der Geschichte bis zum Übergang an die Markgrafschaft Baden iJ 1503. În: Das Markgräflerland, Heft 1/1961, S. 73-83 Digitalisat der UB Freiburg
- Ernst Scheffelt: Der holländische Krieg und die Zerstörung des Schlosses Badenweiler. În: Die Markgrafschaft, Heft 8/1965, S. 4-5.
- Karl-Bernhard Knappe: Burg Badenweiler. Aspekte ihrer Geschichte, În: Das Markgräflerland, Heft 2/1994, S. 70-96.
- Christian Adolf Müller: II. Badenweiler und seine Umgebung. În: Das Markgräflerland, 1973, Sonderheft Burgen und Schlösser, S. 24-39.
- Josef Bader: Markgrafenland al lui Spaziergang durch. În: Badenia or das badische Land und Volk, eine Zeitschrift für vaterländische Geschichte und Landeskunde, 3. Jahrgang, Karlsruhe 1844, S. 79-113; zur Burg Baden s. S. 101-113. online în Google Buchsuche
- Stefan King: Burgruine Baden, Badenweiler. Nordwand des Kernbaus. Ergebnisse der Bauforschung. În: Burgen im Breisgau. Aspecte von Burg und Herrschaft im überregionalen Vergleich. Herausgegeben von Erik Beck, Eva-Maria Butz, Martin Strotz, Alfons Zettler und Thomas Zotz, Jan Thorbecke Verlag, Ostfildern, 2012, pp. 349-354.
- Eva-Maria Butz: Badenweiler (FR). În: Alfons Zettler, Thomas Zotz: Die Burgen im mittelalterlichen Breisgau. Trupa II: Sudlicher Teil Halbband AK. Jan Thorbecke Verlag, Ostfildern 2009, ISBN 978-3-7995-7366-5 , S. 47-71.
- Franz Xaver Kraus: Die Kunstdenkmäler des Großherzogthums Baden. Trupa 5: Kreis Lorrach. Tübingen/Leipzig 1901, S. 67-73.
Link -uri
- Badenweiler (germană) . EBIDAT - Die Burgendatenbank . Deutschen Burgenvereinigung eV Consultat la 2 noiembrie 2018. Arhivat din original la 5 noiembrie 2018.