Zaharia (genul)

Zaharia

Stema familiei Zaharia [1]
patrie Albania
Moșii Budva , Dangum, Sati, Gladri și Dushmani

Zaharia  este o familie nobiliară albaneză, care a fost menționată pentru prima dată în secolul al XIV-lea [2] . Un anume Nicolae Zacharias este menționat pentru prima dată în 1385 ca comandant al dinastiei balsice și guvernator al Budvei în 1363 [3] . După peste douăzeci de ani de slujire credincioasă, Nicholas Zacharias s-a răzvrătit în 1386 și a devenit conducătorul Budvei . Cu toate acestea, în 1389 George al II-lea Balsic a cucerit din nou orașul [4] .

Istorie

Numele lui Nicholas Zacharias apare ca Nikola Sakata în multe documente originale venețiene și Raguzin (ca guvernator al Budvei în 1383 , o persoană influentă în Zeta în 1386 și Lord Dagnum în perioada de cooperare cu familia Balsic ) [5] [6] [7] . Aceasta este baza unor concluzii că Nicholas Zacharias și Nicola Sakat sunt aceeași persoană care este asociată cu Koja Zacharias [8] . Komnen Arianiti din casa lui Arianiti s-a căsătorit cu fiica lui Nicholas Zacharias Sakati, conducătorul Budvei. Au avut trei fii (Giorgi, Muzaka și Vladan) și o fiică, care s-au căsătorit cu Pala Dukagjini [9] .

În 1396 , datorită unei situații politice favorabile, Koca Zacharia a capturat Castelul Dagnum și s-a declarat vasal al sultanului otoman Bayazet . În cea de-a doua căsătorie , Balsha al III -lea s- a căsătorit cu Beaulieu, fiica lui Koji Zacharias, în 1412 sau la începutul anului 1413 [10] . În 1415 a murit singurul lor fiu și singurul descendent masculin al familiei Balșa [11] . Koca și-a păstrat controlul asupra regiunii și după moartea sa au fost dăruite singurului său fiu, Leka Zachariah.

Potrivit lui Marin Barleti, în 1445, în timpul ceremoniei de căsătorie a surorii lui Skanderbeg , Mamika Kastrioti, a avut o dispută cu Leka Dukajini. Motivul acestei dispute a fost o femeie pe nume Irina Dushmani, moștenitoarea clanului Dushmani . Ea părea să-l prefere pe Leka Zacharias, deși Leka Dukajini a dezaprobat acest lucru. A avut loc o încăierare și Leka Dukajini a fost rănită și salvată doar prin intervenția lui Vrana Conti . Doi ani mai târziu, în 1447 , Leka Zachariah a fost ucis într-o ambuscadă, iar Leka Dukagjini a fost acuzat de crimă.

Documentele venețiene autentice arată că această crimă a avut loc în 1444 [12] . Potrivit cronicarului venețian Stefano Magno, Nicholas Dukajin, un vasal al lui Zaharia, a fost cel care l-a ucis pe Lek Zacharias în luptă, și nu pe Lek, așa cum susține Marin Barleti [13] . Stefano Magno a mai declarat că înainte de moartea sa, Leka Zaharia și-a exprimat dorința ca proprietatea sa să fie transferată Republicii Venețiane [14] .

După moartea lui Leka Zachariah, care nu a lăsat moștenitori, cetatea Dagnum urma să treacă la Liga Lezha condusă de Skanderbeg, din care face parte Leka Zachariah. Cu toate acestea, mama lui a predat castelul Republicii Veneția. Aceste evenimente au provocat Războiul Albano-Venețian (1447-1448), care a durat doi ani. În cele din urmă, Castelul Dagnum a rămas în mâinile venețienilor, care s-au angajat să plătească un tribut anual lui Skanderbeg [15] .

Potrivit Ekrem Vlora, unii membri ai familiei Zaharia au fost inițial creștini ortodocși , iar apoi s-au convertit la romano- catolicism în 1414 [16] .

Boja Zacharias, un nobil albanez care era și membru al familiei Zacharias, a murit într-un incendiu în Scutariul venețian în octombrie 1448 [17] .

Note

  1. ↑ Heraldika Shqiptare, Gjin Varfi, 2000, ISBN 9992731850 ISBN 978-9992731857
  2. ↑ Anamali, Skënder (2002), Historia e popullit shqiptar në katër vëllime , voi. I, Botimet Toena, p. 268, OCLC 52411919 
  3. ↑ The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest Autor John Van Antwerp Fine Edition retipărire, ilustrat Publisher University of Michigan Press, 1994 ISBN 0-472-08260-4 , ISBN 978-0-472- 08260-5 str . 419
  4. ↑ The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest Autor John Van Antwerp Fine Edition retipărire, ilustrat Publisher University of Michigan Press, 1994 ISBN 0-472-08260-4 , ISBN 978-0-472- 08260-5 str . 392
  5. ↑ Istorija Crne Gore (2): Od kraja XII do kraja XV vijeka  (Cro.) . Roșu. za istoriju Crne Gore, 1970. — S. 42, 51—. . - „prin 1383 onorific ... rezerva lui Budva Nikola Sakat ... inundat a folosit același zhu și Ђurђа II Stratsimiroviћ pentru mai puțină putere Nikola și Andrey Sakat, pe gospodar lor zetski conform sfatului lui Dukaђin, execuție ... Nikola Sakat după aceasta la odlukam Dubrovchkog Malog viјeћa la sfârșitul lunii martie 1386. Ce pierdere a personalității lui Zeti...”.
  6. ↑ Albanološki institut u Prištini (1968), Gjurmime albanologjike, Volumele 7-8 , Priština: Filozofski fakultet u Prištini. Katedra za albanologiju, p. 123, 124 , < https://books.google.com/books?id=2ZniAAAAMAAJ&q=%22nikola+sakat%22&dq=%22nikola+sakat%22&hl=en&sa=X&ei=QrklT_DUIY7EsgbrkuiRDw=y&redir_esc . Preluat la 29 ianuarie 2012. Arhivat 23 ianuarie 2020 la Wayback Machine 
  7. ↑ Božić, Ivan (1979), Nemirno pomorje secolul XV , Beograd: Srpska književna zadruga, p. 214 OCLC 5845972 _ _ D0%BA%D0%B0%D0%B4%D0%B0%D1%80&q=%22%D0%94%D0%BE%D0%BA%D1%83%D0%BC%D0% B5%D0%BD %D1%82%D0%B8+%D0%BD%D0%B0%D0%B3%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%88%D1%82%D0%B0% D0%B2%D0 %B0%D1%98%D1%83+%D1%81%D0%B0%D0%BC%D0%BE+%D1%82%D1%80%D0%B0%D0%B3%D0 %BE%D0% B2%D0%B5%3A+%D0%BC%D0%BB%D0%B5%D1%82%D0%B0%D1%87%D0%BA%D0%B8+%D1%83%D0 %BF%D1% 80%D0%B0%D0%B2%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8+%D0%BF%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%80 %D0%B8% D0%BB%D0%B8+%D1%81%D1%83+1404.+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B5+%D0 %B5%D0% BF%D0%B8%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%BF%D1%81%D0%BA%D0%B8+%D0%B3%D1%80%D0%B0 %D0%B4+% D0%91%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D1%87+%D1%98%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D0%BC+% D0%BF%D1 %80%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%98%D0%B0%D1%80%D1%83+%D0%BF%D0%BE%D0%B4+%D1 %83%D1% 81%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%BC+%D0%B4%D0%B0+%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%B7 %D0%BD% D0%B0+%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%B0+%D0%B1%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D1%87%D0 %BA%D0% BE%D0%B3+%D0%B5%D0%BF%D 0%B8%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%BF%D0%B0%22#search_anchor > Arhivat 23 ianuarie 2020 la Wayback Machine 
  8. ↑ Albanološki institut u Prištini (1968), Gjurmime albanologjike, Volumele 7-8 , Priština: Filozofski fakultet u Prištini. Katedra za albanologiju, p. 124 , < https://books.google.com/books?id=2ZniAAAAMAAJ&q=%22nikola+sakat%22&dq=%22nikola+sakat%22&hl=en&sa=X&ei=QrklT_DUIY7EsgbrkuiRDw&redir_esc=y > . Preluat la 29 ianuarie 2012. Arhivat 23 ianuarie 2020 la Wayback Machine 
  9. ↑ Anamali, Skënder (2002), Historia e popullit shqiptar në katër vëllime , voi. I, Botimet Toena, p. 255–257, OCLC 52411919 
  10. ↑ Albanološki institut u Prištini 1968 p. 125 Arhivat la 5 aprilie 2022 pe Wayback Machine : „Poznato je takođe da se Balša III krajem 1412 or početkom 1413 godine oženio u drugom braku ćerkom Koe Zaharije”
  11. ↑ Spremić, 2004 , pp. 73–108

    în curând је dochekao mare nesreћu: 1415. die јmu је syn јedinats. Tako Jelena l-a salvat pe unuk, iar dinastia Balshika a lăsat-o fără un moștenitor muskog
  12. ↑ Schmitt, Oliver Jens (2001), Das venezianische Albanien (1392-1479) , München: R. Oldenbourg Verlag GmbH München, p. 300, ISBN 3-486-56569--9 , < https://books.google.com/books?id=eKKS3u7iPWcC&pg=PA490 > Arhivat 22 octombrie 2020 la Wayback Machine 
  13. ↑ Božić, Ivan (1979), Nemirno pomorje secolul XV , Beograd: Srpska književna zadruga, p. 364 OCLC 5845972 _ _ %D0%B5%D0%BD%D0%BE+%D1%98%D0%B5+%D1%81%D0%B2%D0%B5+%D1%88%D1%82%D0%BE+% D1%81%D0 %B5+%D0%B7%D0%B0%D1%82%D0%B5%D0%BA%D0%BB%D0%BE+%D1%83+%D0%9B%D0%B5%D0 %BA%D0% B8%D0%BD%D0%BE%D1%98+%D0%BA%D1%83%D1%9B%D0%B8%2C+%D1%83%D1%81%D1%82% D1%83%D0 %BF%D1%99%D0%B5%D0%BD%D0%BE+%D0%B8%D0%BC+%D1%98%D0%B5+%D1%83+%D0%BF%D1 %80%D0% BE%D0%BD%D0%B8%D1%98%D1%83%2C+%D1%80%D0%B0%D0%B4%D0%B8+%D0%B8%D0%B7%D0 %B4%D1% 80%D0%B6%D0%B0%D0%B2%D0%B0%D1%9A%D0%B0%22&q=%22%D0%9E%D0%BD%D0%B8+%D1% 81%D1%83 +%D0%BE%D0%B1%D0%B5-+%D1%9B%D0%B0%D0%BB%D0%B8+%D0%B4%D0%B0+%D1%9B%D0 %B5+%D0% B2%D0%B5%D1%80%D0%BD%D0%BE+%D1%81%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B8%D1%82%D0%B8+ %D0%A0% D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B8.+%D0%A7%D0%BB%D0%B0 %D0%BD% D0%BE%D0%B2%D0%B8%D0%BC%D0%B0+%D0%BF%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B4%D0%B8-+ %D1%86% D0%B5+%D0%9B%D0%B5%D0%BA%D0%B5+%D0%97%D0%B0%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1 %98%D0% B5+%E2%80%94+%D0%BC%D 0%B0%D1%98%D1%86%D0%B8+%D0%91%D0%BE%D1%88%D0%B8%2C+%D1%81%D0%B5%D1%81%D1%82% D1%80%D0%B8+%D0%91%D0%BE%D1%99%D0%B8+%D0%B8+%D1%9A%D0%B5%D0%B3%D0%BE%D0%B2%D0% BE%D0%BC+%D1%81%D0%B5%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%9B%D1%83+%D0%9A%D0%BE%D1%98 %D0%B8+%E2%80%94+%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%B2%D1%99%D0%B5%D0%BD%D0%BE+%D1% 98%D0%B5+%D1%81%D0%B2%D0%B5+%D1%88%D1%82%D0%BE+%D1%81%D0%B5+%D0%B7%D0%B0%D1%82% D0%B5%D0%BA%D0%BB%D0%BE+%D1%83+%D0%9B%D0%B5%D0%BA%D0%B8%D0%BD%D0%BE%D1%98+% D0%BA%D1%83%D1%9B%D0%B8%2C+%D1%83%D1%81%D1%82%D1%83%D0%BF%D1%99%D0%B5%D0%BD% D0%BE+%D0%B8%D0%BC+%D1%98%D0%B5+%D1%83+%D0%BF%D1%80%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D1%98%D1 %83%2C+%D1%80%D0%B0%D0%B4%D0%B8+%D0%B8%D0%B7%D0%B4%D1%80%D0%B6%D0%B0%D0%B2%D0 %B0%D1%9A%D0%B0%2C%22#search_anchor > Arhivat 13 martie 2020 la Wayback Machine 
  14. ↑ Božić, Ivan, Nemirno pomorje secolul XV , Beograd: Srpska književna zadruga, p. 364 OCLC 5845972 _ _ %D0%BD%D1%83%22+%D0%BF%D0%B0%D0%B2%D0%BB%D0%B5&q=%22%D0%97%D0%B0%D1% 82%D0%BE+ %D0%B8%D0%BC+%D1%98%D0%B5+%D0%A4%D1%80%D0%B0%D0%BD%D1%9B%D0%B5%D1%81% D0%BA%D0 %BE+%D0%9A%D0%B2%D0%B8%D1%80%D0%B8%D0%BD+%D0%BF%D0%BE%D1%82%D0%B2%D1% 80%D0%B4 %D0%B8%D0%BE+%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%B5%D0%B4%D0%B5+%D0%B8+%D1%81%D1%82% D0%B5%D1 %87%D0%B5%D0%BD%D0%B0+%D0%BF%D1%80%D0%B0-+%D0%B2%D0%B0.+%D0%9F%D0% B0%D0%B2 %D0%BB%D1%83+%D0%B8+%D0%9B%D0%B5%D0%BA%D0%B8+%D0%94%D1%83%D0%BA%D0%B0 %D1%92% D0%B8%D0%BD%D1%83+%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%B7%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%B0+% D1%81%D1 ​​%83+%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B0+%D0%92%D0%B8%D1%9B%D0%B0%2C+8%D0%B0%D0 %A8%D0% B0%2C+%D0%A1%D0%B8%D0%BF%D1%81%D1%9B%D0%B8%D1%81%D1%82+%D0%B8+%D0%92% D0%B0%D0 %B7%D1%81%D1%9B%D1%82%D0%B0+%28%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%B4% D1%9A%D0 %B5%22+#search_anchor > Arhivat 31 martie 2020 la Wayback Machine 
  15. ↑ Gjergj Kastrioti Skënderbeu, 1405-1468 Volumul 4 din (Vepra të plota) / Fan S(tylian) Noli, Fan Stylian Noli Autor Fan Stylian Noli Editura Naim Frashëri, 1967 p. 90-92
  16. ↑ Bey Vlora, Ekrem The Ruling Families of Albania in the pre-otoman Period (link indisponibil) . Robert Elsie. - „zece. Zacharias Acest nume se referă la Zaharia care au fost Domni ai Danjo în secolul al XIV-lea. Inițial ortodocși, ei s-au convertit la Biserica Romano-Catolică în 1414 și ulterior au dispărut din istorie”. Data accesului: 23 ianuarie 2012. Arhivat din original la 27 ianuarie 2012. 
  17. ↑ Schmitt, Oliver Jens (2001), Das venezianische Albanien (1392-1479) , München: R. Oldenbourg Verlag GmbH München, p. 304, ISBN 3-486-56569--9 , < https://books.google.com/books?id=eKKS3u7iPWcC&printsec=frontcover&dq=inauthor:%22Oliver+Jens+Schmitt%22&hl=ro&ei=F_RFTQQO8QQO8C08C08C08C08&hbscs=F_RFTQQ08C08C08C0800000001 result&resnum=1&ved=0CCYQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false > Arhivat 3 februarie 2022 la Wayback Machine 

Surse