Ikaunieks, Albert Eduardovici

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 3 iulie 2021; verificările necesită 3 modificări .
Albert Eduardovici Ikaunieks
Naștere 1928( 1928 )
Moarte 1992( 1992 )
Transportul CPSU
Premii
Erou al muncii socialiste
Ordinul lui Lenin Ordinul lui Lenin

Albert ( s ) Eduardovich Ikaunieks ( leton Alberts Ikaunieks , în documentele sovietice, de asemenea , Ikauniek , Ikaunek ; născut în 1928 ) - muncitor sovietic și persoană publică, operator de freze la Uzina de Constructii de Cărucioare din Riga a Ministerului Ingineriei Grele, Energiei și Transporturilor din URSS, RSS Letonă . Erou al muncii socialiste .

Biografie

Născut în 1928 în Letonia. letonă. Educație – secundar incomplet.

În 1950-1953 a servit în armata sovietică. Din 1953, a fost ucenic de frezat, apoi producător de scule de frezat la Uzina de trăsuri din Riga .

Pentru realizări înalte în muncă, în urma rezultatelor planului de șapte ani (1959-1965), i s-a conferit Ordinul Lenin. În 1968 a intrat în PCUS.

Prin decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 5 aprilie 1971, i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste cu Ordinul lui Lenin și medalia de aur cu Secera și Ciocanul.

A fost ales deputat al Consiliului Suprem al RSS Letonă de la a 7-a până la a 10-a convocare (1967-1985), membru al Prezidiului Consiliului Suprem al RSS Letonă (1975-1985). Membru al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor de Inginerie Grea din URSS. Mentor onorat al Tineretului Muncitor din RSS Letonă.

Din 1981 până în martie 1985 a fost membru al Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist din Letonia. Nu a fost reales în Birou, iar ulterior în Consiliul Suprem, din cauza problemelor apărute la uzină.

În iunie 1985, Janis Vagris  , viitorul prim-secretar al Comitetului Central al CPL, a fost ales în circumscripția sa ca deputat al Sovietului Suprem al RSS Letonă .

A locuit în Riga . A murit în 1992. A fost înmormântat la Riga, la Cimitirul I Forest.

Literatură

Link -uri