Streptoderma ( lat. streptodermia strepto- + (pyo) derma, de asemenea, pioderma streptococică ), sau „ foc zburător ”, este pioderma cauzată de streptococi ; caracterizată prin apariţia conflictelor.
Streptoderma este împărțită în superficială și profundă.
Cele de suprafata sunt:
Streptodermia profundă include:
Infecția cu streptoderma apare prin contactul apropiat cu o persoană bolnavă. Perioada de incubație a bolii durează aproximativ 7 zile. Forma cronică poate apărea în jurul rănilor și ulcerelor care nu se vindecă pentru o perioadă lungă de timp. În plus, factorii care provoacă dezvoltarea bolii într-o formă cronică sunt următorii: varice , răcirea prelungită a extremităților, ceea ce duce la creșterea sensibilizării pielii la infecțiile streptococice și stafilococice .
Petele care se formează cu această boală de piele pot fi de diferite dimensiuni, treptat diametrul lor ajunge la 3-4 cm; de regulă, au o culoare ușor roz, formă rotunjită. Petele sunt acoperite cu solzi lamelari mici. Ele sunt localizate mai ales pe față (atunci boala se numește „ lichen simplu al feței”), mai rar - pe spate, fese, membre și se găsesc de obicei la băieții de 7-10 ani. După ele însele, petele lasă depigmentare temporară . Uneori , pe piele se formează microvezicule , umplute cu conținut seros sau seros-purulent.
Senzațiile subiective la pacient nu sunt de obicei observate, dar uneori el poate fi deranjat de mâncărimi ușoare ale pielii , piele uscată; posibilă creștere a temperaturii corpului, ganglioni limfatici umflați .
Streptoderma în formă cronică se caracterizează printr-un curs recurent și dezvoltarea unor leziuni mari (5-10 cm în diametru) ale pielii. Focarele sunt pete clar definite, cu margini neuniforme, festonate și stratul cornos al epidermei exfoliere de-a lungul marginilor; cel mai adesea sunt localizate pe picioare. Pe piele apar vezicule, după deschiderea cărora se formează cruste mari de culoare maro-gălbui. După îndepărtare, la locul crustei este detectată o eroziune roz strălucitor, de pe suprafața căreia exudatul seros-purulent este separat abundent . Între recidive se oprește formarea de noi vezicule, în loc de cruste, se formează focare de peeling cu solzi gri-gălbui.
Existența prelungită a unui focar infecțios, precum și sensibilitatea crescută a pielii la microbi ca urmare, pot duce la tranziția bolii de la streptoderma cronică la eczema microbiană . Semnele caracteristice ale acestui proces sunt apariția puțurilor eczematoase, modificări ale limitelor leziunilor (cu eczeme, acestea devin neuniforme, neclare).