Jench, Ernst

Ernst Jench
limba germana  Ernst Jentsch
Data nașterii 22 februarie 1867( 22.02.1867 )
Locul nașterii Breslau , Prusia 
Data mortii 1919( 1919 )
Cetățenie  Imperiul German
Ocupaţie psihiatru , psiholog
Autograf

Ernst Anton Jentsch ( germană :  Ernst Anton Jentsch ; 22 februarie 1867 [1]  - 1919 ) a fost un psihiatru german, doctor în medicină [1] . Autor de lucrări de psihologie și patologie . El este cel mai bine cunoscut pentru eseul său  „Despre psihologia supranaturalului” ( Zur Psychologie des Unheimlichen ) [2] , care a influențat The Eerie [3 ] al lui Sigmund Freud .

Biografie

Născut la Wroclaw ( pe atunci - Breslau ), 22 februarie 1867. A folosit pseudonimul E. Jäschütz [4] , ceea ce sugerează că provine dintr-o familie de evrei. Poate că a ascuns-o, fiind sub impresia diferitelor prejudecăți rasiale ale vremii sale. Ceea ce a fost agravat de interesele sale științifice: teoria degenerării, eugenia și lucrările lui Lombroso, care sugera că printre evrei un procent mare de nebuni [5] .

A studiat medicina la Breslau, Freiburg , Bonn , Würzburg , Catania [1] . Apoi a studiat neuropsihologia și teoria degenerării la Giessen , Torino și Zurich [1] . La Torino a studiat cu Cesare Lombroso . A tradus lucrările unui psiholog italian în germană; a editat și a promovat articolele sale în reviste științifice germane, după cum reiese din corespondența lor de afaceri [6] . În 1895, l-a cunoscut pe psihiatru și talentat redactor Hans Curella , multă vreme au colaborat fructuos. A pregătit și publicat în germană lucrările lui Lombroso despre criminalistică și Ellis Havelock despre sexologie . În 1901, el spera că Curella îi va acorda funcția de redactor al Buletinului central de neurologie (în germană:  Centralblatt für Nervenheilkunde [7] ), dar acest lucru nu s-a întâmplat. Noul editor este Robert Gaupp .

Ca medic psihiatru, Jentzsch a practicat la Hamburg și Wroclaw [8] . Vorbea italiană și engleză, din care a tradus lucrări relevante în psihologie. Lucrările lui Jentzsch au fost publicate în limba rusă în timpul vieții sale. De exemplu, „On Wayward Moods: A Medical Psychological Essay” a fost publicat în 1904 în jurnalul oficial al Institutului de Psihoneurologie , Buletin de Psihologie, Antropologie Criminală și Hipnotism [9] .

În august-septembrie 1906, articolul „Despre psihologia supranaturalului” ( germană:  Zur Psychologie des Unheimlichen ) a fost publicat în nr. 22-23 ale revistei Psychiatrische Wochenschrift . În 1919 , Sigmund Freud a citat lucrarea și a folosit-o ca bază pentru eseul său „The Creepy”. De asemenea, este citată ca sursă clasică în lucrările despre ipoteza Uncanny Valley [10] .

Una dintre cele mai fiabile modalități de a crea cu ușurință impresia de straniu prin narațiune este de a lăsa cititorul în întuneric dacă o anumită figură este o persoană sau, să zicem, un automat. Și tocmai pentru ca această incertitudine să nu devină direct în centrul atenției sale și să nu-l determine prin aceasta să investigheze și să clarifice imediat esența problemei. Deoarece din această cauză, după cum se spune, un impact emoțional deosebit dispare cu ușurință. E. T. A. Hoffman a demonstrat cu succes acest dispozitiv psihologic în poveștile sale fantastice.

Ernst Jentzsch , „Despre psihologia supranaturalului”

Activitatea sa a acoperit domenii precum psihologia, psihiatrie, psihopatologie, psihologie în criminalistică [11] . A scris lucrări despre starea de spirit și psihologia muzicală .

A murit în 1919.

Lucrări

Traduceri

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 Deutschlands, Österreich-ungarns und der Schweiz Gelehrte, Künstler und Schriftsteller in Wort ... . - B.Volger, 1908. - 640 p.
  2. ↑ 1 2 Ernst Anton Jentsch. Zur Psychologie des  Unheimlichen . Arhivat din original pe 22 ianuarie 2022.
  3. ↑ Freud, Sigmund. Z. Freud, Înfiorător (1919) . Tot Freud (05.05.2016). Preluat la 6 noiembrie 2020. Arhivat din original la 8 august 2020.
  4. ↑ Pascal Le Malefan. L'inquietante étrangeté entre Jentsch et Freud  (franceză)  ? . Marionete (02.1997).
  5. ↑ FGBNU NTsPZ. „Geniu și nebunie” . www.psychiatry.ru _ Consultat la 6 noiembrie 2020. Arhivat din original la 23 aprilie 2018.
  6. ↑ Arhiva  Lombroso . www.lombrosoproject.it . Preluat la 6 noiembrie 2020. Arhivat din original la 13 noiembrie 2020.
  7. ↑ Lettera di Ernst Jentsch a Cesare Lombroso care trimite probe di traducere; gli scrive inoltre di aver contattato Bermuhler per l'appendice e che spera di poter assumere la direzione del "Centralblatt für Nervenheilkunde" în cazul Kurella lasci l'incarico - ASUT  (italiană) . atom.unito.it . Preluat: 6 noiembrie 2020.
  8. ↑ Abhandlungen zur Geschichte der Medizin und der Naturwissenschaften . - E. Ebering, 1934. - 762 p. - ISBN 978-3-7868-4070-1 .
  9. ↑ Biblioteca Universității Naționale de Medicină din Vinnytsia. M.I. Pirogov . irbis.vnmu.edu.ua . Preluat: 6 noiembrie 2020.
  10. ↑ Jo Collins. Modernitate neobișnuită: teorii culturale, anxietăți moderne . — Springer, 01-04-2008. — 243 p. — ISBN 978-0-230-58282-8 .
  11. ↑ Jentsch  , Ernst 1867-1919 [Identități WorldCat ]  ? . Preluat la 6 noiembrie 2020. Arhivat din original pe 6 decembrie 2021.
  12. ↑ Ernst Jentsch. Muzica si Nerven . - JF Bergmann, 1904. - 60 p.
  13. ↑ Ernst Jentsch. Die Laune: Eine ärztlich-psychologische Studie . - JF Bergmann, 1902. - 74 p.
  14. ↑ Ernst Jentsch. Das Pathologische bei Otto Ludwig . - JF Bergmann, 1913. - 88 p.
  15. ↑ Cesare Lombroso, Ernst Jentsch. Neue Verbrecherstudien (1907) . — Editura Kessinger, 2010-02. — 238 p. - ISBN 978-1-160-20282-4 .
  16. ↑ Cesare Lombroso. Studienüber Genie und Entartung: von Cesare Lombroso; Autorisierte Übersetzung aus dem Italienischen von Ernst Jentsch . - P. Reclam, [, 1910. - 256 p.
  17. ↑ Havelock Ellis. Die krankhaften Geschlechtsempfindungen auf dissoziativer Grundlage . - Kabitzsch, 1920. - 317 p.

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata