Carchariformes

Carchariformes

Rechin-ciocan de bronz ( Sphyrna lewini )
clasificare stiintifica
Domeniu:eucarioteRegatul:AnimaleSub-regn:EumetazoiFără rang:Bilateral simetricFără rang:DeuterostomiiTip de:acorduriSubtip:VertebrateInfratip:cu falciClasă:pește cartilaginosSubclasă:EvselakhiiInfraclasa:elasmobranhiiSupercomanda:rechiniComoară:GaleomorphiEchipă:Carchariformes
Denumire științifică internațională
Carcharhiniformes Compagno, 1977
Taxoni fiice

Carcharhiniformes [1] , sau rechinii cenușii [2] , sau rechinii carcharidă [2] ( lat.  Carcharhiniformes )  sunt cel mai mare dintre cele opt ordine de rechini , care combină 48 de genuri și aproximativ 260 de specii. Mulți rechini tipici, precum ciocanul gigant ( Sphyrna mokarran ), rechinul mătăsos ( Carcharhinus falciformis ), rechinul tigru ( Galeocerdo cuvier ) sau rechinul taur ( Carcharhinus leucas ) aparțin ordinului Carcharhiniformes.

Habitatele carchariformes sunt în principal regiuni de coastă ale mărilor situate în latitudini tropicale și temperate. Speciile din familia rechinilor cu dungi (Proscylliidae) aparțin animalelor de adâncime. Unele specii, inclusiv rechinul taur , se găsesc chiar și în apă dulce .

Toate carchariformele au:

Unii carchariformes depun ouă (cum ar fi rechinul pisică pătată ( Schroederichthys maculatus )), în timp ce născuții vii sunt frecvente la alții (cum ar fi peștele-ciocan cu cap mare ( Eusphyra blochii )).

Note

  1. Viața animală. Volumul 4. Lancelete. Ciclostomi. Pește cartilaginos. Pește osos / ed. T. S. Rassa , cap. ed. V. E. Sokolov . - Ed. a II-a. - M .: Educaţie, 1983. - S. 35. - 575 p.
  2. 1 2 Gubanov E.P., Kondyurin V.V., Myagkov N.A. Sharks of the World Ocean: Identifier. - M .: Agropromizdat, 1986. - S. 61. - 272 p.

Vezi și