Kitoi Goltsy | |
---|---|
Locație | |
52°00′ s. SH. 101°30′ E e. | |
Țară | |
Subiectul Federației Ruse | Buriatia |
Zonă | districtul Okinsky |
sistem montan | Sayan de Est |
Kitoi Goltsy | |
Kitoi Goltsy |
Kitoyskiye Goltsy este un lanț muntos din sud- estul Sayan de Est pe teritoriul Republicii Buriația (Rusia). Creasta se desparte de joncțiunea montană Nuku-Daban. P. A. Kropotkin , V. A. Obruchev și alți geografi ai „vechii școli” au numit această creastă Alpii Kitoy . Creasta sa principală a bazinului de apă se întinde de la izvoarele râului Urik aproape spre est pe 200 km, servind drept bazin al bazinelor Urik și Onot în nord și Irkut și Kitoy în sud.
Creasta se caracterizează printr-un relief tăios disecat. Până în satul Guzhir, golturile reprezintă un masiv stâncos sălbatic, cu vârfuri conice sau piramidale, lipsit de vegetație și format din plaseri pietroși. În zona râurilor Belaya și Khara-Bulun, lochele formează „o țară muntoasă acoperită cu păduri continue, străbătută de numeroase pâraie și râuri, șerpuind în maluri stâncoase abrupte printre chei formate de stânci abrupte” [1] . Pantele sunt acoperite cu păduri de zada și cedri , peste 2000 m dând loc tundrei montane stâncoase . Coborând treptat spre cursurile inferioare ale râurilor Kitoi și Belaya, golurile Kitoi trec într-un lanț de dealuri și în cele din urmă se pierd într-o câmpie vastă situată de-a lungul cursurilor cele mai joase ale celor două râuri menționate mai sus.
În cadrul crestei se află zăcăminte de azbest și grafit (mina de grafit Aliberovsky în măruntaiele muntelui Botogol). Legenda Alpilor Kitoy este misteriosul „Aurul lui Demin”, descoperit de un condamnat fugar în anii 1860.