Lista domnitorilor Țării Românești

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 26 iunie 2022; verificarea necesită 1 editare .

Iată o listă a domnitorilor Ţării Româneşti înainte de unirea cu Principatul Moldovei într-un singur stat - România la 24 ianuarie  ( 5 februarie 1862 )  .

Dintre guvernanții munteni din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, sunt dați doar cei care au domnit în Argeș  , viitoarea capitală a Țării Românești.

Legendarii guvernatori ai Argesului si Valahiei

Ani de guvernare Nume numele original Dinastie Notă
Guvernatori legendari ai Argeșului și Țării Românești
pe la 1241 Miselav (Mislau) Mişelav (Mislav, Micislav, Mihai) voievod in Arges
O.K. 1247  - cca. 1272 / 1275 Seneslau (Seneslav) Seneslau voievod in Arges
O.K. 1272 / 1275  - 1279 lituanian lituaniană (Lytuoy) guvernator în Argeș, și guvernator al Olteniei (c. 1247 - 1279 )
1279  - aprox. 1290 Berbat (Berbat) Barbat voievod în Oltenia şi Argeş, fratele Lituaniei
circa 1290/1300 _ _ _ Radu Negru (Radu Black) sau Negru Vodă (Black Voyevoda) Radu Negru (Radu Vodă, Negru Vodă) legendarul guvernator care, conform legendei, a întemeiat statul muntenesc (identificat cu Tokomerius, Basarab I, Radu I), posibil imagine colectivă
O.K. 1290  - cca. 1310 Tocomerium (Tikhomir) Thocomerius (Tihomir, Togomer, Totomer, Tugomir, Toq-Timur) guvernator valah, tatăl lui Basarab I

Warlords din Țara Românească

Ani de guvernare Nume numele original Dinastie Notă
Conducătorii de război ai Țării Românești
O.K. 1310 - 1351 / 1352 Basarab I Basarab I Basarabs guvernator valah, primul domnitor al Țării Românești (din 1324); în anii 1330 și-a câștigat independența (război în toamna anului 1330 și tratat în 1344)
1351 / 1352  - 16 noiembrie 1364 Nicolae Alexandru Nicolae Alexandru Basarabs fiul lui Basarab I
16 noiembrie 1364  - c. 1377 Vladislav I (voievodul Vlaicu) Vladislav I (Vlaicu Vodă) Basarabs fiul Nicolae Alexandru
O.K. 1377 - 1383 Radu I Radu I Basarabs fiul Nicolae Alexandru
1383  - 23 septembrie 1386 Dan I Dan I Basarabs, strămoșul ramurii Daneshti fiul lui Radu I
23 septembrie 1386 - 1394 / 1395 Mircea I cel Bătrân Mircea I cel Bătrân Basarabs fiul lui Radu I, a 1-a oară
1394 / 1395  - decembrie 1396 Vlad I Uzurpatorul Vlad I Uzurpatorul protejat al boierilor

Domni ai Țării Românești

Ani de guvernare Nume numele original Dinastie Notă
Domni ai Țării Românești
ianuarie 1397  - 31 ianuarie 1418 Mircea I cel Bătrân Mircea I cel Bătrân Basarabs a 2-a oară
31 ianuarie 1418  - august 1420 Mihai I Mihai I Basarabs fiul lui Mircea I cel Bătrân
august 1420  - primăvara 1422 Radu II Prasnaglava Radu II Prasnaglava Basarabs fiul lui Mircea I cel Bătrân, a 1-a oară
primăvara 1422  - vara 1423 Dan II Dan II Basarabs-Daneshti fiul lui Dan I, prima oară
vara 1423 Radu II Prasnaglava Radu II Prasnaglava Basarabs a 2-a oară
toamna 1423  - toamna 1424 Dan II Dan II Basarabs-Daneshti a 2-a oară
toamna anului 1424 Radu II Prasnaglava Radu II Prasnaglava Basarabs a 3-a oară
toamna 1424  - ianuarie 1427 Dan II Dan II Basarabs-Daneshti a 3-a oară
ianuarie 1427  - primăvara 1427 Radu II Prasnaglava Radu II Prasnaglava Basarabs a 4-a oară
primăvara 1427  - februarie / martie 1431 Dan II Dan II Basarabs-Daneshti a 4-a oară
februarie / martie 1431  - decembrie 1436 Alexandru I Aldia Alexandru I Aldea Basarabs fiul lui Mircea I cel Bătrân
decembrie 1436 - 1442 Vlad II Dracul Vlad II Dracul Basarabs, fondatorul filialei Draculesti fiul lui Mircea I cel Bătrân, a 1-a oară
1442 Mircea II Mircea II Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad II Dracula, a 1-a oară
iunie 1442  - martie 1443 Basarab II Basarab II Basarabs-Daneshti fiul lui Dan al II-lea
martie 1443  - noiembrie / decembrie 1447 Vlad II Dracul Vlad II Dracul Basarabs-Draculesti a 2-a oară
noiembrie / decembrie 1447  - octombrie 1448 Vladislav al II-lea Vladislav al II-lea Basarabs-Daneshti fiul lui Dan al II-lea, a 1-a oară
octombrie  - decembrie 1448 Vlad III Tepes Vlad Tepes Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad al II-lea Dracula
decembrie 1448  - 20 august 1456 Vladislav al II-lea Vladislav al II-lea Basarabs-Daneshti a 2-a oară
22 august 1456  - decembrie 1462 Vlad III Tepes Vlad Tepes Basarabs-Draculesti a 2-a oară
decembrie 1462  - noiembrie 1473 Radu III Frumos Radu cel Frumos Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad II Dracula, a 1-a oară
noiembrie  - decembrie 1473 Basarab III Old Basarab Laiotă cel Bătrân Basarabs-Daneshti fiul lui Dan al II-lea, a 1-a oară
decembrie 1473  - primăvara 1474 Radu III Frumos Radu cel Frumos Basarabs-Draculesti a 2-a oară
primăvara anului 1474 Basarab III Old Basarab Laiotă cel Bătrân Basarabs-Daneshti a 2-a oară
primăvara  - septembrie 1474 Radu III Frumos Radu cel Frumos Basarabs-Draculesti a 3-a oară
septembrie  - octombrie 1474 Basarab III Old Basarab Laiotă cel Bătrân Basarabs-Daneshti a 3-a oară
octombrie 1474  - ianuarie 1475 Radu III Frumos Radu cel Frumos Basarabs-Draculesti a 4-a oară
ianuarie 1475  - 26 noiembrie 1476 Basarab III Old Basarab Laiotă cel Bătrân Basarabs-Daneshti a 4-a oară
noiembrie  - decembrie 1476 Vlad III Tepes Vlad Tepes Basarabs-Draculesti a 3-a oară
decembrie 1476  - noiembrie 1477 Basarab III Old Basarab Laiotă cel Bătrân Basarabs-Daneshti a 5-a oară
noiembrie 1477  - septembrie 1481 Basarab IV Tsepelyush Basarab cel Tânăr Ţepelus Basarabs-Daneshti fiul lui Basarab II, a 1-a oară
septembrie  - noiembrie 1481 Vlad al IV-lea Monah Vlad Calugarul Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad II Dracula, a 1-a oară
noiembrie 1481  - aprilie 1482 Basarab IV Tsepelyush Basarab cel Tânăr Ţepelus Basarabs-Daneshti a 2-a oară
aprilie 1482  - noiembrie 1495 Vlad al IV-lea Monah Vlad Calugarul Basarabs-Draculesti a 2-a oară
noiembrie 1495  - aprilie 1508 Radu cel Mare Radu cel Mare Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad al IV-lea Monah
aprilie 1508  - 29 octombrie 1509 Mihnya Evil Mihnea cel Rau Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad al III-lea Tepes
29 octombrie 1509  - februarie 1510 Mircea III Mircea III Basarabs-Draculesti fiul lui Mikhni I Reu
februarie 1510  - 23 ianuarie 1512 Vlad V Tyner Vlad cel Tânăr Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad al IV-lea Monah
23 ianuarie 1512  - 15 septembrie 1521 Nyagoe Basarab Neagoe Basarab Craiovescu protejat al boierilor
15 septembrie  - octombrie 1521 Tedosh (Theodosius) I Teodosie I Craiovescu fiul lui Nyagoe Basaraba, prima dată
octombrie  - noiembrie 1521 Vlad VI Dragomir Calugarul (Monah) Vlad VI (Dragomir Calugarul) Basarabs-Draculesti (?) posibil un fiu nelegitim al lui Vlad al IV-lea Călugărul
noiembrie 1521  - decembrie 1522 Tedosh (Theodosius) I Teodosie I Craiovescu a 2-a oară
decembrie 1522  - aprilie 1523 Radu V Afumati Radu V de la Afumani Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IV cel Mare, a 1-a oară
aprilie  - noiembrie 1523 Vladislav al III-lea Vladislav al III-lea Basarabs-Daneshti nepotul lui Vladislav al II-lea, a 1-a oară
noiembrie 1523  - ianuarie 1524 Radu VI Badika Radu VI Badica Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IV cel Mare
ianuarie  - iunie 1524 Radu V Afumati Radu V de la Afumani Basarabs-Draculesti a 2-a oară
iunie  - septembrie 1524 Vladislav al III-lea Vladislav al III-lea Basarabs-Daneshti a 2-a oară
septembrie 1524  - aprilie 1525 Radu V Afumati Radu V de la Afumani Basarabs-Draculesti a 3-a oară
aprilie  - august 1525 Vladislav al III-lea Vladislav al III-lea Basarabs-Daneshti a 3-a oară
august 1525  - 2 ianuarie 1529 Radu V Afumati Radu V de la Afumani Basarabs-Draculesti a 4-a oară
ianuarie  - februarie / martie 1529 Basarab V Basarab V Basarabs sau Craiovescu strănepotul lui Mihai I, conform unei alte versiuni - un descendent al lui Nyagoe Basarab
februarie / martie 1529  - iunie 1530 Moise I Moise I Basarabs-Daneshti fiul lui Vladislav al III-lea
iunie 1530  - 18 septembrie 1532 Vlad VII Inekatul (Înecat) Vlad VII Onecatul Basarabs-Draculesti fiul lui Vlad V cel Tânăr
septembrie 1532  - septembrie 1534 Vlad al VIII-lea Vintila Vlad VIII Vintilă Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IV cel Mare, a 1-a oară
septembrie 1534  - noiembrie 1534 Radu VII Paisios (Petru de Arges) Radu VII Paisie (Petru de la Arges) Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IV cel Mare, a 1-a oară
noiembrie 1534  - 10 iunie 1535 Vlad al VIII-lea Vintila Vlad VIII Vintilă Basarabs-Draculesti a 2-a oară
iunie 1535  - martie 1545 Radu VII Paisios (Petru de Arges) Radu VII Paisie (Petru de la Arges) Basarabs-Draculesti a 2-a oară
martie 1545  - 16 noiembrie 1552 Mircea V Chobanul (cioban) Mircea V Ciobanul Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IV cel Mare, a 1-a oară
noiembrie 1552  - mai 1553 Radu VIII Ilie Haideul (Vitar) Radu Ilie Haidăul Basarabs-Draculesti fiul lui Radu V Afumati
mai 1553  - 28 februarie 1554 Mircea V Chobanul (cioban) Mircea V Ciobanul Basarabs-Draculesti a 2-a oară
martie 1554  - 26 decembrie 1557 Peter (Petryoshka) Bine Pătraşcu I cel Bun Basarabs-Draculesti fiul lui Radu VI Paisia
ianuarie 1558  - 21 septembrie 1559 Mircea V Chobanul (cioban) Mircea V Ciobanul Basarabs-Draculesti a 3-a oară
21 septembrie 1559  - iunie 1568 Petru al II-lea cel Tânăr Petru cel Tânăr Basarabs-Draculesti fiul lui Mircea al V-lea Păstorul
iunie 1568  - aprilie 1574 Alexandru II Mircea Alexandru II Mircea Basarabs-Draculesti fiul lui Mircea al III-lea, a 1-a oară
mai 1574 Vintila I Vintilă I Basarabs-Draculesti fiul lui Petreșka I cel Bun
mai 1574  - 11 septembrie 1577 Alexandru II Mircea Alexandru II Mircea Basarabs-Draculesti a 2-a oară
septembrie 1577  - iulie 1583 Mikhna al II-lea turc (Tarkitul) Mihnea II Turcitul Basarabs-Draculesti fiul lui Alexandru al II-lea Mircea, a 1-a oară
29 august 1583  - 16 aprilie 1585 Cercel Petru al III-lea (Tserzel) Petru III Cercel Basarabs-Draculesti fiul lui Petreșka I cel Bun
aprilie 1585  - mai 1591 Mikhna al II-lea turc (Tarkitul) Mihnea II Turcitul Basarabs-Draculesti a 2-a oară
mai 1591  - august 1592 Stefan (Stefan) I Surd Stefan I Surdul fiul suveranului Moldovei , Ioan al III-lea cel Fiercios
august 1592  - septembrie 1593 Alexandru III cel Rău Alexandru III cel Rau Mushaty în iunie 1592 - domnitor al Moldovei sub numele de Alexandru al IV-lea
septembrie 1593  - octombrie 1600 Mihai (Mihael) al II-lea Viteazul Mihai II Viteazul Basarabs-Draculesti fiul lui Petreșka I cel Bun; tot Mihai (Mihael) I, Principe al Transilvaniei (1 noiembrie 1599 - 20 septembrie 1600) și suveran al Moldovei (mai - septembrie 1600)
1599  - octombrie 1600 Nicolae I Petreșka Nicolae I Patrascu Basarabs-Draculesti fiul și co-conducătorul lui Mihai al II-lea Viteazul
octombrie 1600  - 3 iulie 1601 Simion I Mormântul Simion I Movilă morminte de la boieri, a 1-a oară
septembrie 1601  - martie 1602 Radu IX Mihnia Radu IX Mihnea Basarabs-Draculesti fiul lui Mikhni al II-lea turc, suveran al Moldovei Radu I (26 iulie 1616 - 9 februarie 1619 - 1, 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626 - a 2-a oară), prima dată
martie  - august 1602 Simion I Mormântul Simion I Movilă morminte a 2-a oară
august 1602  - decembrie 1610 Radu Shcherban Radu Serban Craiovescu de la boieri, a 1-a oară
ianuarie  - martie 1611 Gabriel (Gavril) I Batory Gabriel I Bathory Batory Principele Transilvaniei Gabor (Gabriel) I Bathory (1608 - 13 (17?) octombrie 1613)
martie  - mai 1611 Radu IX Mihnia Radu IX Mihnea Basarabs-Draculesti a 2-a oară
iunie  - septembrie 1611 Radu Shcherban Radu Serban Craiovescu a 2-a oară
12 septembrie 1611  - august 1616 Radu IX Mihnia Radu IX Mihnea Basarabs-Draculesti a 3-a oară
august 1616 Mormântul lui Gavril II Gavril II Movilă morminte fiul lui Simion I Mohyla, prima oară
septembrie 1616  - mai 1618 Alexandru Ilyash Alexandru Ilias fiul domnitorului Moldovei Alexander Lapushnyanu , domnitor al Moldovei (10 septembrie 1620 - octombrie 1621 - 1 decembrie 1631 - aprilie 1633 - a 2-a oara), prima data
iunie 1618  - iulie 1620 Mormântul lui Gavril II Gavril II Movilă morminte a 2-a oară
august 1620  - august 1623 Radu IX Mihnia Radu IX Mihnea Basarabs-Draculesti a 4-a oară
14 august 1623  - 3 noiembrie 1627 Alexandru Knyazek Alexandru Coconul Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IX Mihni, suveran al Moldovei (vara 1629 - 29 aprilie 1630)
noiembrie 1627  - octombrie 1629 Alexandru Ilyash Alexandru Ilias a 2-a oară
octombrie 1629  - iulie 1632 Leon Tomsha Leon Tomsa fiul suveranului Moldovei Ştefan al IX-lea Tomşa, susţinător al fanarioţilor
iulie  - septembrie 1632 Radu Ilyash Radu Ilias fiul lui Alexandru Ilyash
iulie 1632  - 9 aprilie 1654 Matei Basarab Matei Basarab Brynkoveanu (Craiovescu)?
9 aprilie 1654  - 26 ianuarie 1658 Constantin Shcherban Constantin Serban Craiovescu fiul nelegitim al lui Radu Shcherban
martie 1658  - noiembrie 1659 Mihnia III Mihnea III Basarabs-Draculesti fiul lui Radu IX Mihni
20 noiembrie 1659  - 1 septembrie 1660 Georgy Gika Gheorghe Ghica Tocilari este suveranul Moldovei Gheorghe al II-lea (3 martie 1658 - 2 noiembrie 1659), fondator al dinastiei Geek.
1 septembrie 1660  - noiembrie 1664 Grigore I Ghica Grigore I Ghica Tocilari fiul lui George I Ghica, a 1-a oară
noiembrie 1664  - martie 1669 Radu Leon Radu Leon fiul lui Leon I Tomsha, slujbașul lui Cantacuzenos
martie 1669  - februarie 1672 Anthony Popesti Antonie din Popesti acolitul lui Cantacuzenos
februarie 1672  - noiembrie 1673 Grigore I Ghica Grigore I Ghica Tocilari a 2-a oară
decembrie 1674  - noiembrie 1678 George Duka Gheorghe Duca duka
noiembrie 1678  - octombrie 1688 Shcherban Cantacuzene Serban Cantacuzino Cantacuzene nepotul lui Radu Shcherban , nepotul lui Konstantin Shcherban
octombrie 1688  - 24 martie 1714 Constantin Brâncoveanu Constantin Brancoveanu Brynkovyanu nepotul lui Shcherban Cantacuzena
25 martie 1714  - 25 decembrie 1715 Stefan Cantacuzène Stefan Cantacuzino Cantacuzene nepotul lui Shcherban Cantacuzena

Stăpânirea fanariotă (1715–1821)

Ani de guvernare Nume numele original Dinastie Notă
stăpânire fanariotă (1715-1821)
25 decembrie 1715  - 25 noiembrie 1716 Nicolae al II-lea Mavrocordat Nicolae II Mavrocordat Mavrocordato prima oară; este suveranul Moldovei Nicolae I (25 ianuarie - 21 noiembrie 1710 - 1 și 8 noiembrie 1711 - 25 decembrie 1715 - a 2-a oară)
2 decembrie 1716  - 6 martie 1719 Ioan I Mavrocordat Ioan I Mavrocordat Mavrocordato fratele lui Nicolae al II-lea Mavrocordat; este suveranul Moldovei Ioan al IV-lea (26 septembrie - 8 noiembrie 1711)
martie 1719  - 3 septembrie 1730 Nicolae al II-lea Mavrocordat Nicolae II Mavrocordat Mavrocordato a 2-a oară
3 septembrie 1730  - 4 octombrie 1730 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato fiul lui Nicolae Mavrocordat, a 1-a oară; este suveranul Moldovei Constantin al IV-lea (5 aprilie 1733 - 16 noiembrie 1735 - 1, 13 septembrie 1741 - 20 iulie 1743 - 2 aprilie 1748 - 20 august 1749 - 3 și 18 iunie - 17 noiembrie 69). ( a murit) - a patra oară)
octombrie 1730  - 2 octombrie 1731 Mihail (Mihael) II Rakovica Mihai II Racoviţă Rakovica prima oară; este suveranul Moldovei Mihai al III-lea (septembrie 1703 - 12 februarie 1705 - 1, 20 iulie 1707 - 17 octombrie 1709 - 2 și 25 decembrie 1715 - 25 septembrie 1726 - a 3-a oară)
2 octombrie 1731  - 5 aprilie 1733 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato a 2-a oară
5 aprilie 1733  - 16 noiembrie 1735 Grigore al II-lea Ghica Grigore II Ghica Tocilari Nepotul lui Grigore I Geek, prima dată; este Suveranul Moldovei Grigorie I (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733 - 1, 16 noiembrie 1735 - 3 septembrie 1739 - 2, sfârșitul lunii septembrie 1739 - 13 septembrie 1741 - 3 și mai 1747 - 3 septembrie 1747 - a 4-a oară)
16 noiembrie 1735  - septembrie 1741 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato a 3-a oară
septembrie 1741  - iulie 1744 Mihail (Mihael) II Rakovica Mihai II Racoviţă Rakovica a 2-a oară
iulie 1744  - aprilie 1748 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato a 4-a oară
aprilie 1748  - 23 august 1752 Grigore al II-lea Ghica Grigore II Ghica Tocilari a 2-a oară
11 septembrie 1752  - 22 iunie 1753 Matei II Ghika Matei II Ghica Tocilari fiul lui Grigore al II-lea Ghica; este suveranul Moldovei Matei I (22 iunie 1753 - 8 februarie 1756)
iunie 1753  - 28 februarie 1756 Constantin IV Rakovica Constantin IV Racoviţă Rakovica fiul lui Mihai II Rakovica, a 1-a oară; este suveranul Moldovei Constantin al V-lea (septembrie (?) 1749 - 22 iunie 1753 - 1 și 8 februarie 1756 - 2 martie 1757 - a 2-a oară)
20 februarie 1756  - 7 septembrie 1758 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato a 5-a oară
3 august 1758  - 5 iunie 1761 Scarlat I Ghica Scarlat I Ghica Tocilari fiul lui Grigore al II-lea Ghica, a 1-a oară; este domnitorul Moldovei (2 martie 1757 - august 1758)
11 iunie 1761  - 9 martie 1763 Constantin al III-lea Mavrocordat Constantin III Mavrocordat Mavrocordato a 6-a oară
9 martie 1763  - 28 ianuarie / 8 februarie 1764 Constantin IV Rakovica Constantin IV Racoviţă Rakovica a 2-a oară
8 februarie 1764  - 29 august 1765 Stefan (Stefan) III Rakovica Ştefan III Racovită Rakovica fiul lui Mihai II Rakovica
18 august 1765  - 2 decembrie 1766 Scarlat I Ghica Scarlat I Ghica Tocilari a 2-a oară
12 decembrie 1766  - 28 octombrie 1768 Alexandru VI Ghika Alexandru VI Ghica Tocilari fiul lui Scarlat I Ghica
28 octombrie 1768  - 5 noiembrie 1769 Grigore III Ghica Grigore III Ghica Tocilari fiul lui Alexandru VI Ghica
5 noiembrie 1769 Începutul administrației militare ruse
mai 1770  - octombrie 1771 Emmanuel I Jani-Ruset Emanuel I Giani Ruset este domnitorul Moldovei (mai - octombrie 1788 )
21 iulie 1774 Sfârșitul administrației militare ruse
15 septembrie 1774  - februarie 1782 Alexandru al VII-lea cel Bătrân Ipsilanti Alexandru VII Ipsilanti Ypsilanti prima oară; este suveranul Moldovei Alexandru al X-lea (decembrie 1786 - 8 aprilie 1788)
15 ianuarie 1782  - 17 iulie 1783 Nicolae al III-lea Karadja Nicolae III Caradja Karadja
17 iulie 1783  - 26 martie 1786 Mihai III „Dragon” Senior Sutsu Mihai III Suţu Sutsu prima oară; este suveranul Moldovei Mihai al IV-lea (martie 1792  - 25 aprilie 1795 )
26 martie 1786  - 19 iunie 1790 Nicolae al IV-lea Mavrogeni Nicolae IV Mavrogheni Mavrogenie
5 noiembrie 1789  - 24 iulie 1791 ocupatie ruso-austriaca.
iunie 1790  - martie 1791 administrația militară austriacă.
martie 1791  - ianuarie 1793 Mihai III „Dragon” Senior Sutsu Mihai III Suţu Sutsu a 2-a oară
ianuarie 1793  - 28 august 1796 Alexandru al VIII-lea Moruzi Alexandru VIII Moruzi moruzi prima oară; este suveranul Moldovei Alexandru al XI-lea (30 decembrie 1791 - martie 1792 - 1, 28 octombrie 1802 - 12 august 1806 - 2 și 5 octombrie 1806 - 7 martie 1807 - a 3-a oară)
28 august 1796  - 28 noiembrie 1797 Alexandru al VII-lea cel Bătrân Ipsilanti Alexandru VII Ipsilanti Ypsilanti a 2-a oară
28 noiembrie 1797  - 10 februarie 1799 Constantin V Hangerli Constantin V Hangerli hangerli
10 februarie 1799  - 8 octombrie 1801 Alexandru al VIII-lea Moruzi Alexandru VIII Moruzi moruzi a 2-a oară
8 octombrie 1801  - 10 mai 1802 Mihai III „Dragon” Senior Sutsu Mihai III Suţu Sutsu a 3-a oară
2 iulie  - 30 august 1802 Alexandru al IX-lea Sutsu Alexandru IX Suţu Sutsu prima oară; este suveranul Moldovei Alexandru al XIII-lea (28 iunie 1801 - 19 septembrie 1802)
1 septembrie 1802  - 24 august 1806 Constantin VI Ypsilanti Constantin VI Ipsilanti Ypsilanti prima oară; este suveranul Moldovei Constantin al VII-lea (7 martie 1799 - 28 iunie 1801)
24 august 1806  - 15 octombrie 1806 Alexandru al IX-lea Sutsu Alexandru IX Suţu Sutsu a 2-a oară
15 octombrie 1806  - 16 august 1807 (cu pauză în 19 mai - 27 iulie 1807) Constantin VI Ypsilanti Constantin VI Ipsilanti Ypsilanti a 2-a oară;
noiembrie 1806  - 16 mai 1812 ocupația rusă și administrația militară.
27 august 1812  - 29 septembrie 1818 Ioan al II-lea Karadja Ioan II Caradja Karadja
4 noiembrie 1818  - 19 ianuarie 1821 Alexandru al IX-lea Sutsu Alexandru IX Suţu Sutsu a 3-a oară
februarie  - iunie 1821 Scarlat II Callimaki Scarlat II Callimachi callimaki
19 ianuarie  - 21 martie 1821 Domnia divanului Țării Românești.
21 martie  - 15 mai 1821 Domnia liderului rebel-revoluționar Tudor Vladimirescu .
15 mai 1821  - 9 iunie 1822 ocupatie turceasca.

Consiliu de domnitori numiți de Rusia cu acordul Turciei și al boierilor locali (din ianuarie 1832 - conform Regulamentului Organic) (30 iunie (12 iulie), 1822 - 13 iunie 1848)

Ani de guvernare Nume numele original Dinastie Notă
Consiliu de conducători numiți de Rusia cu acordul Turciei și al boierilor locali (din ianuarie 1832 - în conformitate cu Regulamentul organic) (30 iunie (12 iulie), 1822 - 13 iunie 1848)
30 iunie 1822  - 29 aprilie 1828 Grigore IV Ghika Grigore al IV-lea Ghica Tocilari strănepotul lui Grigore III Ghica
2 aprilie 1828  - 2 aprilie 1834 Administrația militară rusă (Șefii (președinții canapelelor Țării Românești și Moldovei): până în primăvara anului 1829 - general de cavalerie contele F. P. Palen ; primăvara - septembrie 1829 - fost guvernator militar al Kievului Zheltukhin P. F .; din septembrie 1829 - general locotenent ( din aprilie 1834 - general de infanterie) contele Pavel Dmitrievich Kiselev .
2 aprilie (numit 21 martie ) 1834  - 7 octombrie 1842 Alexandru II Ghika Alexandru II Ghica Tocilari Strămutat de trupele ruse în octombrie 1842
20 decembrie 1842  - 13 iunie 1848 George Bibescu Gheorghe Bibesku Bibescu
13 iunie  - 13 septembrie 1848 Consiliul Guvernului provizoriu; șefi: Mitropolitul Țării Românești Neofit II (13 iunie - 28 iunie, 30 iunie - 28 iulie); Teodor Vacarescu si Emanuel Baleanu (28 iunie - 30 iunie); Ioan Helide Radulescu, Nicolae Constantin Golescu si Christian Tel (28 iulie - 13 septembrie).
13 septembrie 1848  - aprilie 1851 ocupația turco-rusă (legalizată prin Convenția Balto-Liman dintre Imperiul Rus și Otoman din 19 aprilie 1849); comandanți ai trupelor: din Turcia - Omer Lutfi Pașa (inițial - croat Mikhail Lattas); din Rusia, general de infanterie (din 10 octombrie 1843) contele lideri Alexandru Nikolaevici ; de fapt, administrarea a fost efectuată de Comisarul plenipotențiar al Rusiei în Țara Românească și Moldova, general-locotenent (din 3 aprilie 1849) Dugamel Alexander Osipovich (din 30 august 1861 - general de infanterie) și din Turcia Talaataefendi; în aprilie 1851, Imperiul Rus și Otoman și-au retras trupele din Țara Românească.
13 septembrie 1848  - iunie 1849 Kaimakam Konstantin Kantacuzeno Constantin Cantacuzino Cantacuzene
16 iunie 1848  - 17 octombrie 1853 (actual: iunie 1849 - 21 iunie 1853) Barbu Dimitri Stirbey Barbu Stirbei Stirbey prima data
21 iunie 1853  - 31 iulie 1854 ocupația rusă și administrația militară; șeful este comandantul șef al trupelor ruse de pe Dunăre, generalul-feldmareșal Alteța Sa Serena Prinț de Varșovia și contele Paskevici-Erivansky Ivan Fedorovich; din mai 1854, din cauza comoției sale severe, a fost înlocuit de generalul de artilerie, prințul Gorceakov Mihail Dmitrievici
8  - 19 august 1854 ocupatie turceasca; șef - comandant al trupelor turcești de pe Dunăre, general-maior (?) Omer Lutfi Pașa ((vezi mai sus))
19 august 1854  - 25 martie 1856 ocupația austriacă și administrația militară; șef - comandant șef al trupelor austriece de pe Dunăre Johann Koronini-Kronberg
5 octombrie 1854  - 25 martie 1856 Barbu Dimitri Stirbey Barbu Stirbei Stirbey a 2-a oară
29 iulie 1856  - 30 octombrie 1858 Kaymakam Alexandru Dimitrie Ghika (fostul domnitor al Țării Românești Alexandru al II-lea (vezi mai sus)) Alexandru Dimitrie Ghica Tocilari
30 octombrie 1858  - 24 ianuarie ( 5 februarie )  1859 Trei kaimacam: Ioan Manu , Emanuel Baleanu , Ioan Alexandru Filipescu Căimăcămia de trei: Ioan Manu, Emanoel Baleanu, Ioan Alexandru Filipesku
23 ianuarie (24?) ( 5 februarie ) , 1859  - 24 ianuarie ( 5 februarie )  , 1862 Alexandru Ion Cuza ; este și principe al Principatului Unit al Moldovei și Țării Românești (România unită ( 24 ianuarie ( 5 februarie )  1862  - 11  (23 februarie),  1862 Alexandru I. Alexandru Ioan Cuza Cuza este suveranul Moldovei Alexandru (Alexandru) al XVI-lea ( 5  (17) ianuarie  1859  - 24 ianuarie ( 5 februarie )  1862

La 20 noiembrie ( 2 decembrie )  1861, Înalta Poartă a adoptat „Firmanul asupra structurii administrative a Moldovei și Țării Românești”, care a aprobat unirea politică și administrativă a Moldovei și Țării Românești ca teritorii autonome în cadrul Imperiului Otoman. La 11  (23) decembrie  1861, Alexandru Ioan Cuza , fiind în același timp domnitorul Moldovei și Țării Românești (cu guverne diferite înainte de acea dată), a publicat o proclamație prin care afirmă formarea neamului românesc. 44 de zile mai târziu, la 24 ianuarie ( 5 februarie )  1862 , adunările de stat ale Moldovei și Țării Românești au declarat Bucureștiul capitala țării. Din acea zi, Principatul Moldovei a încetat să mai existe. Republica Moldova modernă este situată pe teritoriul Basarabiei , separată de principatul Moldovei și anexată la Imperiul Rus încă din 1812.

Vezi și