Codri | |
---|---|
Matrite. Codru , rom. Codru | |
Panorama Kodr din raionul Straseni | |
Caracteristici | |
Perioada de educație | Miocen |
Cel mai înalt punct | |
cel mai înalt vârf | Balanesti |
Cel mai înalt punct | 428,4 m [1] |
Locație | |
47°07′ N. SH. 28°07′ E e. | |
Țară | |
![]() |
Codri [2] (din Mold. Codru „pădure seculară, densă”, de asemenea Muntele Centrală a Moldovei ; Mold. Codru, Codru ) - deal din Moldova , între râurile Reut și Prut . Codru se mai numește și pădure, crescând pe acest deal și rezervația cu același nume „Kodry” .
Înălțime - până la 430 m. Lungime - 100 km. Codrii sunt compusi din depozite marine si continentale ale Miocenului - argile, marne, calcare , nisipuri , gresii si loess cuaternar . Relieful este complex, creastă-deluros, eroziv, suprafața este profund disecată de văi râurilor, rigole , râpe , girtops . Sunt dezvoltate alunecări de teren, pe alocuri - carstice .
Kodry este foarte pitoresc: zona înconjurătoare seamănă cu un relief de la poalele dealului, ceea ce ia dat lui Dokuchaev , care a vizitat Basarabia la sfârșitul secolului al XIX-lea , să-l numească pe Kodry „ Elveția basarabeană ”.
În Kodri se pot distinge două zone naturale:
Peste 1000 de specii de plante sunt reprezentate în Kodry. Codru sunt acoperite în principal cu păduri de foioase și mixte cu stejar , pin , stejar , fag , carpen , paltin alb , frasin , etc. Vegetația naturală forestieră, comparativ cu alte regiuni ale Moldovei, s-a păstrat mult mai bine. Se intalneste si vegetatie de lunca. La poalele dealului sunt câmpuri și vii.
![]() |
---|