Kozmesku, Alexandru Alexandrovici

Alexandru Alexandrovici Kozmesku
Data nașterii 24 mai 1922( 24.05.1922 )
Locul nașterii
Data mortii 29 septembrie 1989( 29-09-1989 ) (67 de ani)sau 26 septembrie 1989( 26-09-1989 ) [1] (67 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie traducător , jurnalist , romancier
Limba lucrărilor moldovenesc
Premii Ordinul Insigna de Onoare - 1960

Alexandru Cosmescu ( Alexander (Lika, Like) Aleksandrovich Kozmescu , Mold. Alexandru Cosmescu ; 24 mai 1922 , Iași - 29 septembrie 1989 , Chișinău ) - prozator, dramaturg și traducător sovietic moldovenesc .

Biografie

Alexandru Kozmescu s-a născut în 1922 într-o familie inteligentă româno - evreiască : mama sa, de origine basarabeană , a fost educată la Viena , tatăl său provenea din orașul românesc Pitești din județul muntenesc Argeș . Familia locuia la acea vreme în satul basarabean Vorniceni (acum regiunea Strășeni din Moldova ), dar Alexandru și fratele său geamăn George s-au născut într-o clinică privată din Iași .

Copilăria viitorului scriitor a trecut la Vorniceni, apoi familia s-a mutat la Chișinău , unde Alexandru a intrat la Gimnaziul Alexander Donich (Liceul Alexandru Donici). Fratele său George a murit într-un accident în 1937 . În 1938, a debutat cu poezii în revista gimnaziului Likurich, care a fost publicată la liceul B.P. Hasdeu , iar un an mai târziu Kozmescu însuși a intrat în acest liceu pentru a studia. La gimnaziu, Cosmescu s-a împrietenit cu un alt viitor poet moldovean Anatol Guzhel , iar puțin mai târziu cu Constantin Condrey (pe atunci Kon ).

După moartea prematură a mamei sale, Alexandru Kozmescu, după ce a promovat examenul de licență, a plecat în patria tatălui său, la Pitești , a intrat la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj, de unde a fost înrolat în armata română în 1943 și trimis. la Chişinău la dispoziţia spitalului militar aflat acolo. Bunicii materni au murit în ghetou [4] . După eliberarea orașului de către trupele sovietice, din ianuarie până în octombrie 1945, Kozmescu a lucrat ca paramedic în Spitalul III de boli infecțioase din oraș, iar la 17 octombrie a fost acceptat ca corespondent special pentru ziarul Tineretul Moldovei ( Tineretul Moldovei ). . Curând a fost trimis să studieze la Cursurile superioare de jurnalism din cadrul Comitetului Central al Komsomolului și a început să publice independent.

În acești ani, A. Cosmescu și-a făcut debutul în proză în revista Chișinău „Octombrie”, a publicat mai multe culegeri de proză și dramă la Editura de Stat din Moldova , numeroase eseuri și recenzii în periodice moldovenești. În același timp, a preluat traduceri ale literaturii ruse clasice, sovietice și mondiale în limba moldovenească , progresând treptat ca cel mai productiv traducător moldovenesc. Așadar, lucrările lui A. N. Makarenko (Opere alese, 1953), D. I. Fonvizin (Neisprăvitul, 1978), M. Yu. Lermontov (Un erou al vremii noastre - „Un erou al timpului nostru” , 1948), A. P. Cehov , N. V. Gogol , V. G. Korolenko , A. I. Kuprin (Opere alese, 1955), N. A. Ostrovsky , Maxim Gorki (Azilul de noapte - „At the bottom ”, 1979), M. A. Sholokhov (Donul Linişti - „Quiet Flows the Don”, 1980), K. G. Paustovsky (Pagini alese, 1961), K. A. Fedin , I. G. Ehrenburg („Furtuna”, împreună cu K. Kondrey , 1987), V. P. Kataev (Povestiri, 1961), V. V. Mayakovsky și mulți alți scriitori și poeți ruși. În 1987, în traducerile lui A. A. Kozmescu au fost publicate 8 volume din lucrările colectate ale lui L. N. Tolstoi (Opere alese) și 3 volume din lucrările colectate ale lui A. S. Pușkin (Opere alese).

AA Cozmescu a mai tradus în moldovenească opere de literatură mondială (Insula comorilor de R. L. Stevenson , 1978; Gadfly de E. L. Voynich , 1957, 1966 și 1989; Basme de H. C. Andersen ; Călăii Henri Barbusse , 1978 de Vladimir Gerard de Sală, 1989). , 1975). Cosmescu a tradus din idiş trei romane şi câteva colecţii de proză scurtă ale scriitorului evreu moldovean Ikhil Shraibman .

Din 1950, Kozmescu era la conducerea catedrei de literatură și artă a ziarului „Tineretul Moldovei”, în 1954 a fost admis în Uniunea Scriitorilor din URSS. În următoarele decenii, a lucrat în redacția ziarului „Moldova Socialiste” și a revistei literare „Nistru” ( Nistru ). A fost distins cu Ordinul Insigna de Onoare (1960). A murit în 1989 și a fost înmormântat la Chișinău la Cimitirul Central.

O serie de traduceri realizate de Cosmescu au fost republicate în ultimii ani la Chişinău şi Bucureşti . Străzile din Chișinău (fostul Lomonoșov pe Malaya Malina) și Ungheni au fost numite în onoarea lui A. Kozmescu . Pe casa scriitorului a fost atârnată o placă memorială (vezi aici Exemplar de arhivă din 2 martie 2008 la Wayback Machine ), biblioteca orășenească din Chișinău îi poartă numele. Scriitorul a fost căsătorit de trei ori: fiica cea mare Gabriela locuiește în România , fiul Yuri - în Israel , fiul cel mic Alexandru Kozmescu Jr. (născut în 1985 ) locuiește la Chișinău, interpretează în presa moldovenească și română cu poezii și eseuri în limba română .

Cărți

Traduceri selectate

Note

  1. ↑ Library of Congress Authorities  (engleză) - Library of Congress .
  2. ↑ „Alexandru Cosmescu, cu tot ce a fost odată el”
  3. ↑ Scenarioti - Cosmescu Alexandru
  4. ↑ Nikolay Sundeev „Darul umanității”

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice