Limba Konái (Kolai) este limba unui mic trib din grupul vestic al macrofamiliei Trans-Noua Guineea. Tribul Konai trăiește în Valea râului Murray, la est de râul Strickland, în provincia de est Papua Noua Guinee. Vorbitorii nativi își pronunță numele ca Kalai (kalai).
Konai aparține subgrupului Eastern Strickland al macrofamiliei Trans-Noua Guinee.
Numărul de difuzoare Konai variază de la 500 la 600 de persoane. Toți vorbitorii trăiesc în 6 sate mari, de la vest la est: Debele, Fokona, Edolo, Dahami, Sesenabi și Tinahai. În total, sunt 3 dialecte vorbite de locuitorii acestui trib: dahamo, folosit de locuitorii din zonele joase, edolo, care este vorbit de locuitorii de la poalele dealurilor, și tinahai, dialectul locuitorilor din munți. Diferențele semnificative ies însă în evidență în ele doar în vocabular, cu atât mai puțin în fonetică.
Konai este un limbaj sintetic . Semnificațiile gramaticale din el sunt exprimate prin afixare.
| O | hagu-lu |
| masculul | vino - IRR - NFUT |
| Omul vine | |
[Årsjo 2016: 15]
Noile forme gramaticale și cuvintele derivate se formează prin adăugarea de afixe cu propriile lor semnificații gramaticale la rădăcină, drept urmare concluzionăm că Konai este o limbă aglutinativă .
| dege-∅-i | dege-li | dege-le | dege-li mei |
| face-REAL-NFUT | face-IRR-NFUT | face-IRR-FUT | go-IRR-NFUT NEG |
| făcut | se descurcă în acest moment | se va face | nu a făcut-o |
[Årsjo 2016: 43]
Etichetare zero - fără etichetare la vârf și dependentă .
| Dihi | sugua-i |
| copil | boala a avea - NFUT |
| Copilul este bolnav | |
[Årsjo 2016: 68]
Grupuri posesiveDependenta
Particula posesivă -ha este atașată membrului dependent al frazei nominale.
| ma | mala ha | dihi |
| Eu sunt POSS | frate/sora mai mic - GEN | copil |
| Copil al fratelui/surorii mele mai mici | ||
[Årsjo 2016: 150]
Rolurile semantice și sintactice nu sunt marcate pentru substantive în interiorul formei cuvântului, relațiile subiect-obiect sunt exprimate prin ordinea cuvintelor
| O | moso | togo lo |
| masculul | casa | face - IRR-FUT |
| Un bărbat își construiește o casă | ||
[Årsjo 2016: 140]
Ordinea de bază a cuvintelor - SOV
Cel mai adesea, ordinea cuvintelor este singurul lucru care face posibil să spunem dacă o frază nominală funcționează ca obiect sau subiect.
| dilie | o | ta | ta | tobo-u |
| Două | masculul | INDF | vorbi | spune - NFUT |
| subiect | un obiect | |||
| Cei doi i-au spus bărbatului că... | ||||
[Årsjo 2016: 151]
Realul nu este marcat în niciun fel, în timp ce sufixul -I este adesea prezent în formele de irrealis . Există și o diferență binară, care la majoritatea verbelor se exprimă prin opoziția viitorului și nu a timpurilor viitoare, unde timpurile neviitoare au vocala -i sau -u, iar cele viitoare au -e sau -o
| eu | o | Haga- i |
| Ieri | masculul | vino - FUT |
| Bărbatul a venit ieri | ||
| O | ko-le | hagu- lu |
| Masculul | pronume demonstrativ „aceasta” | vino - IRR - FUT |
| Acest bărbat se potrivește | ||
| Idiba | o | hagua- le |
| Mâine | masculul | vino - IRR - FUT |
| Omul va veni mâine | ||
[Li și Thompson 1989: 15]
Cazul genitiv este indicat de encliticul -ha. Particularitatea este că poate fi folosit pe acest subiect:
| Ma | asa-ha | wa-l-adi |
| Eu sunt POSS | câine - GEN | atac - IRR - PROS |
| Câinele meu este pe cale să atace | ||
În special, enclitica este obligatorie atunci când subiectul este Dumnezeu sau o persoană cu putere:
| godi-ha | mala | hebeni=ko | i |
| Dumnezeu - G.E.N. | ia - IRR - FUT | Paradis - L.O.C. | merge |
| Dumnezeu l-a dus în rai | |||
[Li și Thompson 1989: 15]
REAL/IRR - realis/irrealis
FUT / NFUT - timpuri viitor / nu viitor
GEN - genitiv
POSS - Posibilitate
PROS - prospect
INDF - Incertitudine
„Gramatică de referință Konai”, Årsjö.B, 2016